Complexul Energetic Oltenia nu s-ar descurca să ducă la bun sfârşit planul de restructurare, până în anul 2026, fără un ajutor de stat, pentru că nu ar putea produce în continuare din cauza costurilor foarte mari cu CO2, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru în Directoratul companiei.

„Există un viitor pentru Complexul Energetic Oltenia şi la asta se lucrează, deja, de mai bine de un an, odată cu prima ediţie a planului de restructurare, realizată anul trecut şi în continuare cu reviziile şi adaptările pe care ar trebui să le facem, ţinând cont de contextul foarte dinamic pe care îl vedem cu toţii în jurul nostru. A fost preţul CO2, apoi preţul electricităţii, preţul gazului, astfel încât prognozele noastre trebuie adaptate pe aceste ipoteze noi de piaţă. E o discuţie foarte importantă legată de viitorul cărbunelui, relevantă pentru toată Europa, acolo unde există cărbune încă, în Germania, Polonia, dar şi în celelalte state cu producţii mai mici.

Să nu uităm că fiecare termen asumat de fiecare stat membru trebuie pus în context. Polonia are o pondere foarte mare de cărbune, Germania la fel, dar e un alt mix, de huilă şi lignit. În plus centralele lor aveau un nivel de profitabilitate pe care noi nu-l avem, astfel încât acel an, 2038, pe care şi l-a asumat Germania a avut legătură cu profitabilitatea la acel moment a acelor companii. Venind în România, există discuţii despre această perioadă pe care o avem în vedere şi cred că cel mai important este să cuplăm cele două elemente şi anume, nu doar perioada, ci mai ales când punem în funcţiune altceva. E dificil să continuăm să producem pe bază de cărbune, datorită ineficienţei, costului cu CO2. Dacă nu avem capacităţi noi pe care să le punem în funcţiune şi nu avem în vedere costul social al tranziţiei energetice, discuţia nu are sens”, a susţinut Diaconu-Pinţea, citată de Agerpres.

Reprezentanta CE Oltenia a menţionat, totodată, faptul că în planul de restructurare al companiei există elemente care vizează procesul de decarbonare prin realizarea de investiţii în capacităţi de producţie.

„Noi, în planul de restructurare pe care l-am propus Comisiei Europene am inclus un element foarte clar – Planul de decarbonare şi care are legătură cu aceste investiţii noi de care vorbim. Sunt 2.000 MW care ar urma să fie instalaţi, din care 1300 pe gaz în două centrale cu ciclu combinat – una la Turceni, una la Işalniţa. Circa 700 MW vor fi în proiecte fotovoltaice pe locaţii care acum au legătură cu cărbunele. Fie vorbim de halde de steril, fie vorbim de depozite de zgură şi cenuşă. Ambele tipuri de proiecte folosesc amplasamente existente – care înseamnă, practic, asigurarea unui viitor pentru acele locaţii”, a afirmat membra Directoratului CE Oltenia.