Efortul financiar total pentru restructurarea Complexului Energetic Oltenia este estimat la circa 3,5 miliarde de euro în următorii 5 ani. Finalizarea studiilor de fezabilitate și aprobarea planului de restructurare de către Comisia Europeană vor permite lansarea licitațiilor pentru noi investiții în capacități de generare, dar nu mai devreme de prima parte a anului viitor.
Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membră în Directoratul CE Oltenia
În februarie 2020, societatea a primit un ajutor de urgență în valoare de 1,2 miliarde lei, din partea statului roman, cu condiția de a prezenta un plan de restructurare în termen de șase luni, cu două opțiuni alternative: returnarea ajutorului sau lichidarea. În urmă cu câteva zile, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, împreună cu Consiliul Concurenței au pus la dispoziția CE acest document.
Este un moment favorabil pentru transformarea Complexului Energetic Oltenia care are la bază un program amplu de restructurare și decarbonare. “Mai multe mecanisme de sprijin la nivel european sunt acum aproape de a fi operaționalizate: fondul de modernizare, fondul pentru o tranziție justă, la care se adaugă fondurile pentru redresarea economiei europene afectate de pandemia de Covid-19” a declarat pentru Energynomics Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membră în Directoratul CE Oltenia.
CE Oltenia își propune să finanțeze programul de restructurare din surse proprii și surse atrase, cu o proporție de circa 50% din surse proprii, păstrând logica din mecanismul ajutorului de stat de restructurare.
Vor fi alocați circa 2 miliarde de euro pentru investiții și 1,5 miliarde de euro pentru acțiuni organizaționale și manageriale, de conformare cu legislația de mediu, dar și de optimizare a activităților non-core.
O parte din veniturile companiei în anii următori va proveni din vânzarea electricității generate, fie în piețele centralizate, fie prin intermediul unor contracte de tip PPA (power purchase agreement). La finalul procesului de restructurare, CE Oltenia va mai conta pe cărbune doar pentru circa 40% din electricitatea generată, iar restul va fi acoperit din resurse solare și din unități în ciclu combinat pe bază de gaze naturale. Planul de decarbonare prevede unități noi de producție cu o capacitate instalată cumulată de aproximativ 2.000 de MW. Dintre aceasta, segmentul fotovoltaic va reprezenta circa 700 de MW, în opt parcuri de generare. “Acestea vor fi construite pe terenuri aflate în proprietate complexului, fie în halde de steril din cariere, fie în depozite de zgură și cenușă”, spune Lăcrămioara Diaconu-Pințea.
Planul este ca până în 2026, CE Oltenia să pună în funcțiune o capacitate pe gaze de circa 1.300 de MW, “hydrogen ready”, pentru a permite integrarea hidrogenului în lanțul valoric energetic.
Circa 500 de milioane de euro vor fi investite în active existente, modernizări la centralele existente (de exemplu, la grupul 5 Rovinari) sau în minerit (fronturi de lucru, cariere, modernizări de linii tehnologice etc).
Planul de restructurare include patru tipuri de acțiuni. Pe lângă investiții, mai este vorba despre măsuri organizaționale și manageriale, între care introducerea unui sistem informatic, a unui sistem integrat de management, dar și măsuri de excelență operațională bazate pe principii de Lean Management. “Acestea se adresează în principal sectorului productiv, în minerit și în centralele pe cărbune; este vorba să identificăm la fiecare loc de muncă și în fiecare entitate potențialul de eficientizare, dar și de a implementa în mod obligatoriu sisteme de automatizare și digitalizare”, a explicat Lăcrămioara Diaconu-Pințea.
Din cei circa 12.000 de angajați din prezent, este anticipat că în jur de 4.000 vor ieși la pensie în următorii ani. Mai sunt prevăzute sume pentru plecări voluntare, dar simultan și pentru instruirea și reprofesionalizarea salariaților.
Un alt tip de acțiune este cel legat de conformarea cu legislația privind protecția mediului și costul atașat cu emisiile de carbon, cel mai important element care a afectat performanțele financiare ale CE Oltenia în ultimii ani.
În final, cel de-al patrulea tip de acțiune este cel legat de acele măsuri financiare menite să reducă expunerea companiei la activități care nu au legătură cu obiectul principal de activitate. Astfel, “am identificat o listă de active non-core și sociale pe care vom căuta să le monetizăm sau să le donăm către autoritățile locale, realizând astfel un impact pozitiv pentru cash-flow-ul companiei”, ne-a spus Lăcrămioara Diaconu-Pințea, care este convinsă că la sfârșitul perioadei de implementare a acțiunilor de restructurare, CE Oltenia va redeveni o companie viabilă, cu profitabilitate comparabilă cu a celorlalți jucători din piață.