Comisia Europeană (CE) a anunțat că nouă state ale UE vor avea de suferit iarna aceasta dacă Rusia va întrerupe total furnizarea de gaze, conform rezultatelor probelor de rezistență la care au fost supuse statele membre, relatează agenția EFE. Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Bulgaria, Grecia, România, Ungaria și Croația vor fi țările cele mai afectate, în timp ce altele, precum Spania sau Portugalia, care importă gaze din Norvegia și nordul Africii, nu vor avea de suferit.

Necesarul de gaze naturale în România ar putea creşte cu până la 42% în cazul în care Rusia decide să întrerupă livrările de gaze către Uniunea Europeană pentru o perioadă de şase luni, arată analizele Comisiei Europene.

Potrivit Departamentului de Energie, consumul actual total al României este de circa 26 milioane metri cubi de gaze pe zi, iar producţia internă este de 31 milioane metri cubi pe zi. Departamentul menţionează că grupul rus Gazprom a livrat în ultimele săptămâni mai puţine gaze României, justificând diminuarea volumelor prin disfuncţionalităţi tehnice. Importul actual de gaze ruseşti este la un nivel nesemnificativ, de circa 0,2 milioane metri cubi pe zi.

România a înmagazinat până în prezent cu 1 miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea munor depozite de circa 1,8 miliarde de etri cubi de gaze naturale. Capacitatea totală de depozitare a gazelor naturale în România este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara la mijlocul lunii septembrie, că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

România și Bulgaria sunt îndemnate să finalizeze gazoductul comun

În Bulgaria, necesarul de gaze ar urca cu 38% până la 66%, iar în Ungaria cu 26%-35%. Croaţia ar fi statul cel mai puţin afectat în cazul ambelor scenarii, necesarul de gaze variind între 0% şi 12%, potrivit raportlui Comisiei Europene.

„Bulgaria este cel mai vulnerabil stat în termeni relativi, dar deficitul este mai mare în Ungaria şi România, datorită pieţelor mai mari. Croaţia şi Grecia s-ar confrunta cu un deficit de gaze mai mic, statul elen fiind singurul a cărui poziţie se înrăutăţeşte în cazul scenariului de cooperare între ţări, deoarece va împarţi gazele cu Bulgaria, a cărei situaţie ar fi mult mai precară altfel”, se arată în raport.

CE recomandă autorităţilor române şi bulgare să ia toate măsurile necesare pentru finalizarea gazoductului dintre cele două ţări în următoarele luni. Potrivit Comisiei, finalizarea proiectului a fost îngreunată de dificultăţi tehnice privind construcţia segmentului de sub Dunăre şi de probleme legate de diferenţa între presiunea gazelor din cele două sisteme de transmisie.

De asemenea, România trebuie să analizeze fezabilitatea folosirii la maximum a gazoductului cu Ungaria, eliminând restricţiile de transport din conductele româneşti, precum şi să considere posibilitatea alimentării Republicii Moldova în cazul în care livrările prin conductele din Ucraina sunt sistate.

În plus, guvernul trebuie să identifice, în baza regulamentul privind securitatea livrărilor de gaze naturale, categoriile de consumatori vulnerabili care vor fi protejaţi în manieră particulară în cazul unei crize, se arată în raport.

Peninsula Iberică rămâne izolată

Executivul comunitar a semnalat că, din cauza izolării energetice a Peninsulei Iberice, Spania și Portugalia nu vor putea să ajute celelalte țări, în cazul unei întreruperi a aprovizionării din Rusia, conform Agerpres.

CE a analizat modul în care vor rezista statele membre în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze, folosind patru scenarii diferite, de la cel mai ușor la cel mai grav: o întrerupere timp de o lună, cu solidaritate între țări, întrerupere de o lună fără solidaritate, cum s-a întâmplat în 2009, și similar în cazul unei întreruperi de șase luni.

“O întrerupere prelungită va avea un impact substanțial în UE, statele membre din Est și cele din comunitatea energetică fiind cele mai afectate”, precizează experții CE, care au calculat pierderi între 5 și 9 miliarde de metri cubi de gaze. În scenariul cel mai pesimist, o întrerupere de jumătate de an și fără ajutor între statele membre, vor fi afectate Bulgaria, România, Lituania, Estonia și Finlanda și, în mai mică măsură, Ungaria și Polonia.

CE precizează că doar în cazul Estoniei situația ar putea fi atât de gravă încât să afecteze și furnizarea de gaze către populație, dar consideră că nu se va ajunge la această situație, grație solidarității dintre statele membre. Cazuri precum cel al Finlandei, care depinde 100% de importurile de gaze din Rusia, sunt, de asemenea, grave, dar această țară, spre exemplu, are posibilitatea schimbării cu o altă sursă, precum biomasa, ceea ce ar putea reduce impactul.

Depozitele sunt 90% pline

“Suntem într-o situație mai bună față de cea din 2009. Avem depozitele pline în proporție de 90%”, a dat asigurări, într-o conferință de presă, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger. Acesta s-a referit și la situația din Ucraina, principala țară de tranzit al gazului rusesc spre UE, și a dat asigurări că în prezent are înmagazinate 17 miliarde de metri cubi de gaze, dintr-o capacitate de 31 miliarde de metri cubi, datorită fluxului invers dinspre Slovacia, Polonia și Ungaria.

“Suntem vulnerabili, dar azi avem o analiză mai detaliată ca niciodată. Este totul mult mai clar față de acum cinci ani și, de aceea, vom putea reacționa mai rapid”, a adăugat Oettinger. El consideră că rezultatele prezentate joi de către Comisia Europeană trebuie să arate partenerilor ruși că “nu are niciun sens să utilizeze gazele drept instrument politic”.

Comisarul european s-a arătat încrezător că Rusia și Ucraina ar putea ajunge la o soluție pentru disputa pe tema gazelor la reuniunea de săptămâna viitoare, de la Bruxelles, la care UE participă ca mediator.