România intenționează să impulsioneze „prețul și accesibilitatea” energiei ca principii directoare ale președinției UE anul viitor – fie că se referă la obiectivele climatice pentru 2050, expansiunea energiei nucleare, proiectele de gazoducte noi, sau chiar cărbunele.

România va prelua președinția UE de la Austria timp de șase luni, la 1 ianuarie, într-un mediu politic afectat de Brexit și alegerile europene din 2019.

„Va fi o provocare, pentru că avem un timp foarte scurt pe care îl avem la dispoziție”, a declarat o sursă diplomatică la Bruxelles, citată de Euractiv.com.

România va avea doar trei luni pentru a închide dosarele legislative înainte ca Parlamentul European să intre în vacanță pentru alegerile europene din mai.

„Astfel, va exista o concurență pentru timp, în tot ceea ce facem”, a explicat sursa, subliniind că ieșirea Marii Britanii de la Uniunea Europeană, așteptată la 29 martie, „va concura pentru atenția politică” și va adăuga „impredictibilitate politică” președinției României .

Dar asta nu înseamnă că Bucureștiul nu are ambiții pentru cele șase luni la conducerea UE.

„În general, schimbările climatice vor fi destul de importante în agenda noastră. Și, în special, decarbonizarea transporturilor”, a afirmat diplomatul, citând un proiect de lege al UE privind reducerea emisiilor de CO2 provenite de la camioane, directiva Eurovignette pentru taxarea vehiculelor grele, precum și normele noi privind etichetarea anvelopei.

Agenda climatică internațională va fi prezentată pe larg. În noiembrie, Comisia Europeană își va prezenta strategia pentru emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, lansând un proces de consultare pe tot parcursul anului cu statele membre ale UE, asociațiile industriale și alte părți interesate, care se vor încheia în jurul anului 2019.

Discuțiile se vor concentra asupra unor posibile căi de reducere a emisiilor la net-zero până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Și România dorește să „se asigure că toată lumea este reprezentată în această discuție”.

Toți membrii Consiliului de Miniștri al UE vor fi invitați să contribuie, a spus diplomatul – inclusiv miniștrii responsabili cu mediul, economia, competitivitatea, transportul și chiar educația. Consultările vor implica, de asemenea, industrii, a spus sursa UE, printre care sectorul energetic nuclear.

Aici lucrurile devin interesante.

„Suntem în favoarea nuclearului ca sursă de energie cu emisii reduse de carbon”, a spus diplomatul, menționând că România are în prezent una dintre cele mai scăzute capacități nucleare instalate în Europa.

Bucureștiul intenționează să extindă generarea de energie nucleară ca parte a unui proiect de strategie energetică, a adăugat sursa. Cu toate acestea, nimic nu este deja stabilit: „Dacă se va întâmpla, va fi în a doua parte a următorului deceniu”.

De asemenea, Bucureștiul țintește dezvoltarea resurselor de gaze noi. România speră să devină „în curând independentă 100%”, datorită conductei Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), care va extrage gaze din Marea Neagră.

Construcția a început în luna iunie a acestui an, cu ajutorul unui grant acordat de Comisie în valoare de 180 de milioane de euro și al altor împrumuturi acordate de Banca Europeană de Investiții (50 de milioane de euro) și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (60 de milioane de euro).

Energiile regenerabile au „o imagine rea” în România

Desigur, energiile regenerabile au mai multă cotă de piață. România dispune de o multitudine de capacități eoliene și solare instalate, iar energiile regenerabile ajung între 30% și 40% din producția de energie electrică, în funcție de zi, a afirmat diplomatul.

Dar „cele două motoare” ale politicii energetice a țării sunt „prețul și accesibilitatea”, a subliniat el, spunând că acesta este principalul motiv pentru care energiile regenerabile au în prezent „o imagine rea” în România.

Bucureștiul a dat „subvenții generoase” energiei eoliene la sfârșitul anilor 2000, care au fost transmise facturilor consumatorilor de energie. „Așa că, deși tehnologia a evoluat și prețurile s-au diminuat, există încă o percepție publică negativă asupra surselor regenerabile”, a spus diplomatul, conform Euractiv.com.

Acesta este motivul pentru care gazul a urcat în agenda energetică a țării, a explicat diplomatul: nevoia de a diversifica sursele și căile de aprovizionare a devenit o preocupare centrală pentru guvernul român. Și, de asemenea, pentru că securitatea aprovizionării „este foarte mult psihologică”, a spus el.

„Nu iubim cărbunele. Dar el există”.

Același lucru este valabil și pentru cărbune. „Nu suntem iubitori ai cărbunelui. Dar el există. Și este accesibil”, a spus el, reamintind că reducerile din aprovizionarea pentru iarnă din România au fost o problemă recurentă în vremurile comuniste și sunt încă vii în memoria colectivă a națiunii.

Accesibilitatea și securitatea aprovizionării sunt principalele motive pentru care România „se gândește la noi investiții în cărbune”, a afirmat diplomatul – deși nu a fost încă luată o decizie formală, iar noile centrale ar trebui să fie echipate cu echipamente de captare a carbonului (CCS) pentru a reduce emisiile de CO2, a avertizat el.

UE trebuie „urmată” în schimbările climatice

De fapt, politica energetică și reducerile de CO2 în general reprezintă un domeniu în care România consideră că UE ar putea fi mai puțin dogmatică.

„La un moment dat, dacă suntem serioși cu privire la climă, angajamentele emitenților mari ar trebui să fie sincronizate”, a spus el.

UE are deja o poziție de lider în ceea ce privește schimbările climatice „dar trebuie urmată, trebuie să fie corelată”, a subliniat diplomatul, spunând că întrebarea este cum să angajeze mari emițători precum China, India și alții să ia măsuri mai ferme schimbarea climei.

„Nu credem că este util ca UE să își mărească în mod constant angajamentele”, a spus diplomatul, reamintind avertismentele cancelarului german Angela Merkel, care s-a pronunțat în august împotriva creșterii obiectivelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

„În caz contrar, chiar dacă vom spori angajamentele noastre cu 100% sau 200%, nu va însemna nimic pentru climă dacă alți emițători mari nu se corelează, la un moment dat”.