Comisia Europeană a propus miercuri trei noi taxe pentru blocul comunitar, care pe parcursul următoarelor decenii ar urma să permită rambursarea fondurilor colectate de UE pentru a finanţa componenta de granturi a NextGenerationEU, transmite Reuters.
Prima taxă se bazează pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii (ETS). În cadrul actualului sistem al UE de comercializare a certificatelor de emisii, majoritatea veniturilor provenite din licitarea certificatelor de emisii sunt transferate către bugetele naţionale. Comisia propune ca, în viitor, 25% din veniturile provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii să fie transferate către bugetul UE. Veniturile pentru bugetul UE sunt estimate la aproximativ 12 miliarde euro pe an în medie în perioada 2026-2030 (9 miliarde euro în medie în perioada 2023-2030), conform Agerpres.
Cea de a doua măsură se bazează pe resursele generate de mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia propune alocarea către bugetul UE a 75% din veniturile generate de acest mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Veniturile pentru bugetul UE sunt estimate la aproximativ un miliard de euro pe an în medie pentru perioada 2026-2030 (0,5 miliarde euro în medie în perioada 2023-2030). Nu se preconizează că Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon va genera venituri în perioada de tranziţie din 2023 până în 2025.
Cea de a treia taxă se bazează pe cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaţionale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare („Pilonul unu”). Comisia propune o resursă proprie echivalentă cu 15% din cota profiturilor reziduale ale întreprinderilor care fac obiectul domeniului de aplicare. Comisia s-a angajat să propună o directivă în 2022, odată ce detaliile acordului-cadru incluziv al OCDE/G20 privind Pilonul unu vor fi finalizate, pentru a pune în aplicare acordul din cadrul Pilonului unu în conformitate cu cerinţele pieţei unice. Acest proces este complementar Directivei privind Pilonul doi, pentru care Comisia a adoptat o propunere separată. În aşteptarea finalizării acordului, veniturile pentru bugetul UE s-ar putea ridica la aproximativ 2,5 – 4 miliarde euro pe an.
„Prin pachetul de astăzi, punem bazele rambursării NextGenerationEU şi oferim un sprijin esenţial pentru pachetul „Pregătiţi pentru 55″ prin punerea în aplicare a finanţării Fondului pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice. Prin urmare, prin intermediul setului de noi resurse proprii, ne asigurăm că generaţia următoare va beneficia cu adevărat de NextGenerationEU”, a declarat comisarul pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn.
În perioada 2026-2030, se preconizează că aceste noi surse de venituri vor genera, în medie, un total de până la 17 miliarde euro anual pentru bugetul UE.