###author###

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a hotărât ca în 2014 gospodăriile vor consuma în regim reglementat doar energie electrică produsă de Hidroelectrica și Nuclearelectrica în ideea de a mai ține prețurile la energie sub control măcar până trec cele două runde de alegeri din acest an și capitalul electoral nu ar fi erodat de facturile mari. Avem aici două surprize în evaluarea ANRE.

Una privește excluderea producătorilor de energie regenerabilă din acest mix. Probabil analiza a arătat că după ce schema de sprijin prin certificate verzi este redusă considerabil, tehnologiile din regenerabile produc totuși o energie scumpă care nu-și mai poate găsi drumul în consumul reglementat al populației, aflat totuși pe cale de eliminare. A doua surpriză constă în faptul că ANRE consideră că producătorii din termo se pot descurca pe piața concurențială gestionată și centralizată de bursa Opcom. Să ne înțelegem, în acest segment sunt incluse unele dintre cele mai ineficiente și scumpe unități de producție din România, precum CE Oltenia și CE Hunedoara.

Consecința imediată e că termocentralele, multe dintre ele ineficiente sub raportul costurilor de producție, emisiilor și tehnologiilor folosite, nu vor mai avea asigurată o piață care, deși puțin profitabilă, cumulată cu subvențiile mascate ori încrucișate primite din partea statului le ținea totuși în viață. Acum, vor trebui să concureze pe bursă cu producători care au costuri bune per total, precum Hidroelectrica.

Havrileț, ANRE: Complexul Energetic Oltenia poate face față pe piața concurențială

Deși nu strălucitoare, performanța costurilor lor este superioară celei a CE Oltenia sau Hunedoara, deși o analiză detaliată arată că, spre exemplu, costul de producție de la Rovinari este mai mic decât cel al centralei Hidroelectrica de pe Lotru. Astfel de avantaje punctuale sunt însă înlăturate datorită structurii de companie în care Rovinari a fost amalgamată, competiția fiind acum dusă între companiile care integrează cele două unități.

Preocuparea privind modalitatea prin care termocentralele vor reuși să reziste devine astfel de mare interes pentru siguranța sistemului electroenergetic național, ținând cont de ponderea termocentralelor în mixul de energie produsă și consumată în România. În România, termocentralele pe cărbune au produs în 2013 puțin peste 30% din toată energia produsă în țară, făcând din cărbune principala resursă energetică primară.

Prin decizia ANRE, termocentralele vor trebui să dezvolte o cultură a gestionării drastice a costurilor de funcționare dacă vor să supraviețuiască. Președintele ANRE, Nicolae Havrileț, spune că CE Oltenia nu are probleme să vândă pe Opcom, iar CE Hunedoara se poate orienta către piața de echilibrare și servicii de sistem.

„Complexul Energetic Oltenia a reuşit să-şi scadă costurile şi poate face faţă pe piaţa concurenţială. În mod normal, nu ar trebui să aibă probleme în a vinde MWh cu 170-175 de lei(cât este acum media tranzacţiilor pe OPCOM – n.r.). Termocentrala Petrom de la Brazi, de asemenea, poate susţine acest preţ, problema este la Complexul Energetic Hunedoara. Dar ei se vor axa pe furnizarea de servicii de sistem: echilibrare, unde preţul poate ajunge şi la 450 de lei, sau pe PZU (piaţa zilei următoare – n.r)”, arată Nicolae Havrileţ.

De fapt, CE Oltenia și CE Hunedoara nu găsesc cumpărători pe Opcom 

Energia vândută către livrare pentru populație în regim reglementat a oferit termocentralelor șansa de a vinde totuși ceva, căci pe piața concurențială lipsa lor era asurzitoare. Spre exemplu, CE Hunedoara nu a putut vinde nimic în 2013 pe Opcom, iar succesele CE Oltenia au fost minore în 2013 și continuă să fie așa. Spre exemplu, CE Oltenia nu a găsit nici un cumpărător pentru cele 11 pachete ofertate pe Opcom pe 22 ianuarie 2014, în valoare de 60 milioane de euro. Pachetele însumau 1,48 milioane MWh , echivalentul a 2,5% din producţia totală a României în 2012, iar preţul de vânzare varia între 184 lei/MWh şi 186 lei/MWh lei, informează Mediafax.

Termocentrala de la Brazi a Petrom joacă în o cu totul altă ligă. Succesul său pe Opcom se datorează faptului că produce pe baza gazului extras din depozite interne, fără a avea coș de consum format din gaze interne și importuri. În plus, are o eficiență mare (70% eficiență), de neconceput pentru termocentralele clasice pe care le avem, și producția pentru populație reprezintă doar 10% din tot ce a vândut unitatea de la Brazi în 2013.

Cea mai grea situație pare a fi la CE Hunedoara. Compania are costuri de producție astronomice pentru a putea vinde pe Opcom înafara pieței de echilibrare. Cu 250 lei/MWh, CE Hunedoara ar trebui să aibă parte de clienți care să fie dispuși să plătească un preț cu peste 80 lei/Mwh mai mare decât prețul mediu practicat pe Opcom doar pentru a-și acoperi costurile, fără profit.

Directorul Dispeceratului Energetic Național (DEN) spune că „CE Hunedoara n-are ce face, trebuie să stea pe furnizarea serviciilor de sistem şi să intervină imediat pe echilibrare, atunci când sunt sincope de sistem. Dacă vor păstra şi un nivel rezonabil al costurilor, printr-o ajustare corespunzătoare a producţiei, poate chiar vor fi mai câştigaţi decât până acum”.

Pentru a înțelege mai bine dinamica segmentului reglementat și concurențial din perspectiva unei termocentrale cu importanță națională, mai jos analizăm în detaliu cazul unui producător termo scos de pe segmentul reglementat ale energiei electrice, Elcen București.

Elcen primea un preț reglementat cu 20% mai mare față de prețul mediu

Pentru a surprinde cât mai bine situația în care se află Elcen, am avut o discuție cu Jean Constantinescu (foto), unul dintre specialiștii care cunosc în amănunt sistemul energetic românesc și termoficarea din București. Astfel am aflat că “pentru energia electrică vândută pe piaţa reglementată, Elcen primeşte un preţ cu 20% mai mare decât preţul mediu al acestei pieţe.” Potrivit analizei sale, reglementatorul ia aceşti bani de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

Excluderea Elcen de pe segmentul reglementat, în fapt eliminarea subvenţiei mascate pe care compania o primea, “nu-i va agrava situaţia deoarece preţul mediu al pieţei de energie electrică tinde spre preţul reglementat propriu”, ne-a mai spus Jean Constantinescu. Costul mediu de producției Elcen a fost în 2013 de 189 lei/MWh, dacă ne raportăm la preţul de livrare reglementat de ANRE şi la faptul că acesta nu a inclus profit.

Pentru Elcen, “preţul mediu al pieţei reglementate a fost de 155 lei/MWh. La acest nivel s-a situat şi preţul mediu ponderat al pieţei pentru ziua următoare (PZU), care a cunoscut creşteri semnificative în ultimele trei luni ale anului”. În ceea ce privește performanța Elcen pe PCCB, “preţul pieţei contractelor la termen a fost de 209,53 lei/MWh”, ne-a mai comunicat expertul. Prin urmare, spune Jean Constantinescu, prețul practicat de Elcen “se înscrie în marjele de variaţie ale pieţei dacă lipseşte profitul.”

Ce poate face Elcen pentru a supraviețui

Elcen are nevoie urgentă de măsuri care să-i creeze capacitatea să facă față preţurilor de pe piața concurenţiale. Unul dintre locurile care o pot ajuta este îmbunătățirea radicală a afacerilor de livrare a energiei termice în regim reglementat. Conform datelor furnizate redacției energynomics.ro de expertul consultat, în 2010 celebra firmă de consultanţă Grontmij and Carl Bro a propus Consiliului General şi primăriei Bucureşti o strategie de reconfigurare şi reconstrucţie a sistemului de livrare centralizată a energiei termice.

”În esenţă, consultantul a demonstrat că nu se scapă de pierderile uriaşe dacă nu se renunţă la practicile de <<cârpire>> a instalaţiilor existente şi nu se schimbă radical sistemul actual într-un orizont de timp de 10 ani.”, ne-a arătat fostul șef Transelectrica și ANRE.

Descentralizarea producției este una dintre soluțiile urgente care ar trebui luate, prin înlocuirea marilor și ineficienților producători de căldură “cu circa 40 unităţi de cogenerare şi cazane de vârf relativ mici, folosind combustibil dual (gaze naturale şi biocombustibili), deşeuri şi energie solară, şi numai două unităţi mari în ciclu combinat gaze – abur”, ne-a spus Jean Constantinescu.

Ca modalitate de reducere a pierderilor din reţea, acum la 23% din energia livrată de surse, „actualul sistem de transport, cu patru conducte, ar trebui înlocuit cu unul mult mai scurt având numai două conducte. Investiţiile totale s-ar ridica la 6,8 miliarde de euro, din care 1,7 miliarde de euro pentru parcul de generare. Odată cu creşterea calităţii serviciului, foarte scăzută astăzi, sistemele de alimentare centralizată cu căldură ar alimenta 95% dintre gospodării, faţă de 72% în prezent. Dar, după discuţii îndelungate, opozanții din Consiliul general au blocat acest proiect”, a precizat specialistul pentru energynomics.ro.

Fuziunea Elcen cu RADET nu va ajuta consumatorul

Emil Calotă a declarat pentru energynomics.ro că unirea organizatorică a Elcen cu RADET este un proiect pe termen lung, care ar putea lua chiar și 10 ani pentru finalizare și pentru a da randament. Din păcate, pentru consumatorul bucureștean, fuziunea dintre Elcen și RADET nu va fi un mare câștig, spune Jean Constantinescu.

Primăria Generală speră că RADET va fi eliberată de datoria de 400 milioane de euro pe care o are la Elcen, iar unii din Elcen speră că le vor crește încasările. Fuziunea dintre o companie aflată în subordinea Primăriei București și o companie aflată în subordinea Guvernului va conduce la creșterea cheltuielilor de funcționare a noi entități și la o și mai aprigă lipsă de transparență. În plus, un monopol asemănător transportului de gaze ori țiței este complet neavenit în afacerile cu energie termică.

“Pentru o piaţă a energiei termice mare, cum e a Bucureştiului, cu vânzări de aproape 400 milioane de euro pe an şi o cerere medie de circa 4.000 Gcal/h, competiţia între un număr de 4 – 5 producători capătă mult sens.”, a concluzionat Jean Constantinescu.

Birourile de presă ale Elcen și RADET nu au dat curs solicitărilor energynomics.ro de a comenta pe marginea subiectului tratat în acest material.