Se preconizează că cererea de hidrogen va crește de cinci ori până în 2060, iar jumătate din cererea de e-combustibil va fi satisfăcută de producția internă din Europa, conform previziunilor Aurora. În același timp, obiectivele UE vor fi dificil de atins, iar România are un anumit potențial în acest domeniu, în funcție de modelul de afaceri luat în considerare, a declarat dr. Evangelos Gazis, șeful SEE, Aurora Energy Research.

Aurora Energy Research oferă previziuni de calitate cu privire la evoluția pieței și informații bazate pe date pentru tranziția energetică globală. Compania are peste 500 de experți care lucrează în 12 birouri din Oxford, Berlin, Madrid, Atena, Paris, Sydney, Austin, Oakland, Roma, Stockholm, Tokyo și São Paulo.

„Credem că (obiectivele UE – nota editorului) sunt destul de ambițioase. Asistăm la o creștere masivă a cererii de hidrogen, determinată în principal de transporturi, industrie și sectorul încălzirii, dar aceasta nu va atinge nivelul la care se așteaptă Europa”, potrivit Gazis.

România are un preț ridicat al energiei electrice, alături de Polonia și Italia, iar acest lucru face ca producția de hidrogen să fie necompetitivă. În acest moment, România nu oferă cele mai bune condiții pentru o producție de hidrogen la prețuri accesibile. Principalele motive sunt ponderea redusă a energiei regenerabile – mai mică decât 90% necesar. Mai exact, sursele regenerabile nu depășesc o pondere de 80% ca urmare a producției nucleare semnificative din regiune. Ceea ce ar ajuta ar fi instalațiile solare și eoliene amplasate pe uscat. De asemenea, folosind fondurile disponibile prin diverse scheme de finanțare, România ar putea avea 2 sau 4 electrolizoare în funcțiune între 2027 și 2030.

„Vom vedea că anumite modele de afaceri sunt mai bune decât altele. Încercăm să identificăm care este cea mai bună opțiune în 15 țări și vedem că în țări precum Norvegia sau Suedia, unde electricitatea este destul de ‘verde’ în ceea ce privește intensitatea carbonului, activele flexibile care folosesc energie electrică din rețea sunt cele mai potrivite și, de fapt, mai degrabă ieftine. În alte regiuni, cum ar fi România de exemplu, unde resursa regenerabilă este destul de consistentă, activele amplasate în același loc, care nu sunt conectate la rețea, sunt cele mai bune opțiuni”, a spus Gazis.

Scenariul principal al companiei este o absorbție mai conservatoare a hidrogenului și a e-combustibililor în Europa în comparație cu obiectivele Uniunii Europene. Chiar și așa, cererea ar urma să crească de cinci ori până în 2060.

În timp ce strategia REPower a UE vizează o cerere de 20 de milioane de tone de hidrogen până în 2030, Aurora se așteaptă ca acest obiectiv să fie dificil de atins, având în vedere situația actuală din piață. Datorită dimensiunii mari a pieței aviației și maritime, e-carburanții contribuie cu aproximativ 30% din cererea totală de hidrogen până în 2060.

Hidrogenul gri va furniza peste 50% din cererea totală până în 2030, dar se anticipează că va fi aproape eliminat în Europa până în 2040. Cu toate acestea, capacitatea reziduală este de așteptat să persiste în regiunile caracterizate de cerere mare și producție internă insuficientă de hidrogen cu emisii scăzute de carbon.

Ponderea hidrogenului produs prin electroliză va crește în timp, satisfăcând în cele din urmă aproape jumătate din cererea Europei până în 2060 și, pe baza rentabilității, se estimează că importurile de hidrogen prin conducte și transport maritim internațional vor contribui cu puțin peste o treime din oferta totală până în 2050, provenind în mare parte din Africa de Nord și coridorul estic.

„Observăm o cererea mare din partea industriei în țări precum Germania, Țările de Jos, Spania, Italia, Franța și Polonia”, a adăugat Gazis.

Industria și transporturile vor avea ponderea cea mai mare în cererea totală de hidrogen, cu un rol destul de limitat al hidrogenului pentru încălzirea clădirilor.

Cererea totală în Europa va fi o combinație de hidrogen și derivatele acestuia, care include o gamă de e-carburanți produși pe bază de hidrogen cu emisii scăzute de carbon, dar ponderea derivatelor din hidrogen va depinde în principal de dimensiunea sectoarelor maritim și aviatic. „Amoniacul, metanolul și combustibilii sintetici precum e-kerosenul sau e-dieselul vor juca un rol important în decarbonizarea acestor sectoare”, potrivit Aurora Energy Research.

Pentru a se considera că produce hidrogen regenerabil, electrolizorul trebuie să îndeplinească trei criterii. Mai întâi, trebuie să existe un activ regenerabil nou construit, care intră în funcțiune cu maximum 36 de luni înaintea electrolizorului. De asemenea, activul regenerabil nu trebuie să fi primit subvenții. PPA-urile încheiate ulterior sunt acceptate.

Al doilea criteriu este ca activul regenerabil și electrolizorul să fie amplasate în același lor. Capacitatea de producție a energiei regenerabile și electrolizorul ar trebui să fie în aceeași zonă de licitație sau în zone învecinate.

A treia obligație este ca producția de energie și producția de hidrogen să se coreleze într-un anumit interval de timp. Acesta este lunar până la 1 ianuarie 2030 și orar, după aceea, putând să fie decalat pe baza unei instalații de stocare.

Corelația temporală se realizează într-o perioadă orară în care prețul de pentru ziua următoare este mai mare de 20 de euro pe MWh sau de 0,36 ori prețul certificatului de carbon pentru a emite o tonă de CO2 echivalent la momentul producerii hidrogenului.

Aurora Energy Research se așteaptă la o scădere constantă a prețului hidrogenului începând din 2025 până în 2060, pe măsură ce prețul gazului va scădea. De asemenea, din 2025 până în 2060, prețul hidrogenului va fi relativ stabil, deoarece va fi stabilit de importuri maritime și conexiuni prin conducte cu nordul Africii.

Prețul hidrogenului este influențat de prețurile la gaze naturale, carbon și electricitate. Costul gazului este de așteptat să crească, iar prețul carbonului va crește semnificativ cu 30%.

Aurora Energy Research a realizat un studiu care compară costurile importurilor de hidrogen prin diferite tehnologii de transport, realizat de diverși transportatori în comparație cu costurile pentru producția internă din Germania. Importurile prin conducte din Spania și Maroc ies în evidență ca singurele opțiuni de reducere semnificativă a costurilor.

Cu toate acestea, o rețea de conducte care conectează Germania cu Spania sau Maroc ar putea să nu fie disponibilă cel puțin până în anii 2030. În această situație, ar putea fi luate în considerare importurile de hidrogen lichid din Spania și Maroc, deoarece acestea oferă a doua cea mai viabilă variantă din punct de vedere economic, urmată îndeaproape de importurile din Australia și Chile.

Dr. Evangelos Gazis, Head of SEE, Aurora Energy Research, a prezentat considerațiile despre piața hidrogenului verde în România și în Europa cu ocazia ediției din 2024 a conferinței Energy Week Black Sea, organizată la București de Invest in Network. Energynomics a fost partener al evenimentului, iar redactorul șef Gabriel Avăcăriței a moderat panelul dedicat hidrogenului.