La o sută de metri de ruinele ruginite ale proiectului afectat de cel mai grav dezastru nuclear din lume, o armată de aproape 4.000 de panouri fotovoltaice stau pe o placă de beton gros care acoperă un morman de deșeuri radioactive.
Când vine vorba de energie curată, este greu să ne gândim la un loc mai puțin probabil decât la infamul Cernobîl din Ucraina. Însă acum se fac pregătiri finale pentru a genera din nou electricitate, de această dată utilizând o putere mai sigură: cea soalară.
Proiectul face parte din planul țării de a-și reduce dependența față de livrările rusești, din ce în ce mai nesigure, de gaze naturale și de energie axată pe un cărbune livrat neconstant. Dominat de structura de rezistență gri de 91 de metri înălțime, care acoperă reactorul distrus, zona interzisă a Cernobâlului este aproape de mărimea Luxemburgului, iar autoritățile spun că este vitală pentru strategia Ucrainei de a-și dubla producția de energie solară, potrivit Bloomberg.
Proiectul solar de la Cernobîl, SPP, vine în avangarda celui mai recent experiment care va genera unui loc sinonim cu catastrofa, o nouă viață, după ce eforturile anterioare au eșuat. Compania de proiect este un parteneriat între Rodina Energy Group, trust al întreprinzătorului ucrainean Yevgen Variagin și Enerparc AG din Hamburg.
„Ideea noastră a fost să folosim terenul plin cu deșeuri, care nu este potrivit pentru nimic altceva și să dezvoltăm cumva proiectul de investiții și să facem afaceri în Cernobîl”, spune Variagin, care era un elev în vărstă de 10 ani la Kiev, când dezastrul a lovit, în aprilie 1986.
Centrala electrică de la Cernobîl a fost odată piatra de temelie a strategiei nucleare a Uniunii Sovietice în Ucraina.
Apoi, cel de-al patrulea reactor a explodat, acoperind zona cu radiații, care au ucis 49 de persoane imediat și au afectat mai multe mii de persoane grav, acestea având probleme de sănătate persistente, adesea fatale. Zona este plină de sate abandonate, iar fostele ferme de lapte au fost înghițite încet de o pădure deasă.
Pripyat, odată un oraș sovietic plin de lume, cu 50.000 de locuitori, în principal muncitori la uzină, este acum o destinație turistică stranie, cu blocuri de locuințe care se prăbușesc, un hotel încremenit și un supermarket gol. În spatele unei clădiri cu ferestre sparte și fațade despicate, un parc de distracții abandonat se descompune lent.
„Realitatea este că o parte din teren va fi abandonată pentru mai multe generații, chiar și pentru un milion de ani”, a spus Yevgen Gucharenko, un angajat al agenției care aduce grupuri de turiști și alți vizitatori. Avea 13 ani când reactorul a explodat. „Dar există câteva zone curate, unde este suficient de sigur pentru vizite scurte”.
Aici se va construi și marele proiect de energie regenerabilă. Ucraina dorește să urce producția de energie solară, hidro, eoliană, pe biomasă și biogaz la 11% din producția totală de energie până în 2020, a declarat Yulia Kovaliv, șeful Consiliului Național de Investiții al Ucrainei.
Cu o capacitate cumulată de aproximativ 1,2 GW de putere solară instalată până la sfârșitul anului 2017, Ucraina este deja un „jucător semnificativ” la egalitate cu alte țări europene, cum ar fi Austria, potrivit analistului Bloomberg Intelligence, James Evans.
Obiectivul este acum de a atrage companii care să genereze alți 1,2 GW de energie solară, pe locul devastat de explozie, suficient pentru a alimenta 200.000 de case.