Compania americană Chevron a prezentat ziariștilor șantierul din Pungești unde va începe în scurt timp explorările pentru identificarea și evaluarea zăcămintelor de gaze de șist. Aproape simultan cu exercițiul de transparență al Chevron a fost eliberată și autorizaţia de construire pentru sonda de explorare Puieşti, la 47 de kilometri de Pungești. Chevron mai deţine alte două acorduri de mediu în judeţul Vaslui, pentru explorarea gazelor de şist în Păltiniş – Băceşti şi Popeni – Găgeşti.
###author###
De la Bacău la Pungești, șoseaua șerpuiește peste dealuri cale de 66 de kilometri. Serpentinele și drumul desfundat nu permit decât arareori și pentru scurt timp viteze mai mari de 50 de kilometri la oră. Astfel că mai bine de o oră ai timp suficient pentru a te încărca de frumusețea calmă a locurilor – o frumusețe naturală, care vine din varietatea peisajului și din prezența discretă a urmelor lăsate de om. Satele sunt răspândite de-o parte și de alta a drumului, fără vreo ambiție de a concura în vreun fel cu mediul înconjurător. Cele mai multe case depășesc cu puțin un stat de om și sunt aproape fără excepție mâncate de rugină, praf și putregai. „Mare sărăcie pe aici!”, exclamă cineva lângă mine. Cu adevărat, pitorescul locurilor vine inclusiv din modestia construcțiilor, din absența modernității. De altfel, în afara autoturismelor – rare și învechite – singurele semne ușor sesizabile ale civilizației contemporane sunt liniile de electrificare și antenele de televiziune.
La ieșirea din Bacău se termină infrastructura de gaze și dispar orice semne de industrie. Activitățile principale pe aici sunt creșterea animalelor, exploatarea forestieră și, mai ales, agricultura. În ciuda sărăciei apăsătoare, mai toate loturile de teren din apropierea drumului sunt lucrate, arată îngrijit și stau mărturie pentru eforturile localnicilor. Am văzut 3-4 tractoare, dar și două perechi de cai trăgând plugul după ei. La fel ca în mai toată România, am văzut bătrâni lucrând grădinile de pe lângă case, aceeași tehnologie ca acum o sută de ani: lopata, hârlețul și forța brațelor.
Izolație pe toată suprafața de lucru
La ieșirea din Pungești, într-unul dintre puținele locuri plane din apropierea drumului, între două culmi de deal, este șantierul Chevron. Cea mai apropiată casă este la 600 de metri distanță, iar satul propriu-zis la un kilometru. Mă surprinde cât de mic este șantierul: un dreptunghi pe care îl traversezi la pas în două minute, pe latura lungă. Imediat după intrare, în dreapta, este un mal de pământ înălțat, care distonează cu ordinea severă din restul șantierului. Am aflat mai apoi că acela este solul decopertat pentru instalarea sondei, care va fi pus la loc după încheierea operațiunilor de explorare.
Partea vizibilă a sondei – cea care în scurtă vreme va fi ridicată la verticală – ocupă aproape tot spațiul de lucru. Sub ea, terenul a fost pregătit pentru prevenirea oricăror infiltrații sau accidente cu impact asupra apelor de subteran: izolație pe toată suprafața, pereți betonați pe laterale, șanțuri de evacuare și bazine de colectare a apei pluviale etc. În colțurile zonei de lucru se găsesc puțurile de monitorizare a apei (cu adâncimi de 15, respectiv 85 de metri) care sunt verificate periodic de autoritățile locale cu atribuții în acest domeniu.
Investiție de un milion de lei în 2014
Tom Holst, manager al Chevron România, a anunțat că în primele trei luni ale anului, compania a investit un milion de lei pentru pregătirea șantierului de la Pungești. Iar direcțiile de acțiune prioritare au fost garantarea protecției mediului și prevenirea oricăror incidente. Oficialul Chevron a anunțat că deja au fost efectuate două controale ale Gărzii de Mediu. La rândul său, compania a simulat diverse situații de criză, pentru a testa eficiența procedurilor de răspuns.
În același timp, investigațiile conduse de Chevron au descoperit că în mai multe zone din apropierea șantierului se înregistrează cantități măsurabile de metan în apa de suprafață. Jim Christianopoulos, responsabil pentru mediu în cadrul Chevron, a indicat faptul că evaluările de rutină ale calității apei au indicat niveluri ale metanului în apă de până la 12,7 mg pe litru. În Statele Unite ale Americii, există un nivel maxim recomandat de 28 de miligrame pe litru, care odată constatat de proprietarii de puțuri ar trebui comunicat responsabililor guvernamentali. Sub nivelul de 10 mg/l, nu există nicio recomandare.
La Pungești, Chevron are în prezent 32 de angajați din sat și 56 din întreg județul Vaslui. Cifrele pot părea mici, dar pentru ca totul să meargă potrivit planurilor – în siguranță pentru oameni și mediu – companiile (Chevron și Dafora) folosesc în pozițiile cheie numai personal calificat, cu experiență îndelungată în operațiuni de acest tip, în România și dincolo de granițe. Or industria de petrol și gaze nu are nicio tradiție în zonă. Astfel se explică, în parte, și reacțiile de teamă, neînțelegere și revoltă ale unora dintre localnici la venirea Chevron. Acum, potrivit oficialilor companiei, majoritatea celor din satele învecinate acceptă sau chiar susțin operațiunile companiei. Protestatarii sunt puțin numeroși – eu am văzut marți mai puțin de 50 de persoane – și mai ales în momentele în care acțiunile lor pot deveni subiect de presă.
Probe de la o adâncime de 3.500 de metri
Asamblarea sondei este aproape finalizată. A fost adusă pe bucăți la Pungești, după ce a trecut printr-o operație de verificare și înnoire menită evite orice surpriză, odată pusă în funcțiune. Responsabil este Gheorghe Călburean, directorul general al Dafora, care a insistat asupra faptului că firma sa a dus la bun sfârșit operațiuni similare în Tanzania și Uganda, dar și în Franța, în Bulgaria, Ungaria și Israel.
De altfel, compania Dafora a executat în urmă cu câțiva ani alte trei operațiuni de explorare, în câteva amplasamente din zonă. În satele Stănița, Oțeleni și Vlădnicele, aflate pe o rază de maxim 60 kilometri față de Pungești, compania a instalat sondele, a efectuat explorarea (la adâncimi mai mici, de maxim 2.500 de metri) și a readus terenurile la starea anterioară.
Instalația de la Pungești va fi în curând una dintre cele peste 22.500 de sonde de explorare/cercetare din România. Ce e diferit aici? Faptul că va săpa la o adâncime de peste 3.500 de metri, pentru a scoate la suprafață carote – probe de materie (rocă, în principiu) – care să ofere geologilor informații suplimentare despre potențialul economic al resurselor identificate în urma cercetărilor seismice. Procedura de extragere a carotelor durează în general până la 100 de zile, dar se poate extinde suplimentar, în funcție de structurile geologice descoperite în adânc.
Analizele pot dura luni sau ani de zile și abia după aceea va fi luată o decizie cu privire la oportunitatea economică de exploatare a resurselor identificate la Pungești.
