Reprezentanţii Chevron au confirmat că gigantul american se va retrage din România şi renunţă la proiectele de exploatare de gaze de şist, după ce publicaţiile Bloomberg şi The Wall Street Journal au anunţat acest lucru în urmă cu câteva zile, citând oficiali ai companiei.

„În 2014, Chevron Romania a finalizat activităţile de explorare a concesiunii Bârlad, precum şi un studiu geofizic 2-D realizat în două dintre cele trei concesiuni din regiunea Dobrogea. Chevron România confirmă intenţia de a renunţa la planurile sale pentru aceste concesiuni în 2015”, au declarat pentru Mediafax reprezentanţii companiei.

Proiectul din România nu poate concura cu alte oportunităţi de investiţie din portofoliul global

Ei au adăugat că este o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunităţi de investiţie din portofoliul global al Chevron.

Renunțarea la operațiunile din România survine unor anunțuri similare privind retragerea ammericanilor din mai multe proiecte în Ucraina și Polonia. Astfel, se poate concluziona că proiectele europene de explorare și exploatare a gazelor de șist pierd în competiția pentru finanțare în fața operațiunilor din alte zone ale lumii.

Decizia companiei americane a fost comunicată la scurtă vreme după o vizită a premierului Victor Ponta la Washington, în cadrul căreia au fost discutate și perspectivele cooperării energetice dintre cele România și Statele Unite ale Americii.

Anunțul poate fi considerat un succes pentru ONG-urile și activiștii anti-fracking care au criticat cu insistență, iar uneori cu violență, operațiunile Chevron în România. După ce Chevron a obţinut, în octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

În același timp, chiar și pentru autorități, retragerea Chevron este un motiv de relaxare. Alături de celelalte companii de explorare și producție active în România, Chevron s-a confruntat cu lipsa de susținere din partea instituțiilor responsabile cu respectarea și implementarea contractelor de concesiune.

Perspective neclare pentru sistemul de fiscalizare a companiilor din industria de petrol și gaze

Lipsa de corelare dintre oficialii de la București și reprezentanții autorităților publice locale a condus la numeroase procese care întârzie sau blochează accesul companiilor la terenurile concesionate, în vederea realizarea explorării.

La aceasta se adaugă și perspectiva neclară a sistemului de fiscalizare pentru industria de petrol și gaze. După introducerea abruptă și unilaterală a taxei pe construcții speciale, în 2014, modificarea sistemului de redevențe a fost amânată. Declinarea responsabilității dinspre Guvern către Parlament face încă și mai incertă o dată precisă pentru adoptarea acestor modificări de fiscalitate.

Rezultatele operațiunilor de explorare rămân necunoscute

Al treilea tip de factori care au influențat decizia Chevron ține de explorarea propriu-zisă și perspectivele de producție din concesiunile aflate în portofoliu.

Chevron a finalizat în iulie 2014 activităţile de explorare la prima sondă din România, în localitatea Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri.

Compania americană deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania a mai obţinut anul trecut şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti.

„Rezultatele lucrărilor din România vor fi predate ANRM şi vor rămâne în custodia statului. Confidenţialitatea informaţiilor de acest gen este menţinută în conformitate cu legislaţia din România”, au adăugat reprezentanţii Chevron.

Cert este că în alte condiții – prețuri internaționale mai mari și susținere locală mai fermă – compania ar fi efectuat lucrări suplimentare, care să ofere o imagine mai clară asupra potențialului de gaze naturale disponibile în zăcăminte de șisturi. Acestea rămân încă o necunoscută în lipsa unor noi lucrări în teren, care să confirme sau nu estimările Agenției Internaționale pentru Energie, care atribuia României, în 2011, un volum de 1.444 miliarde metri cubi de gaze de şist recuperabile tehnic, adică nedescoperite, dar care ar putea fi accesate cu tehnologia existentă.

De ce a plecat Chevron

• context internațional dificil – prețul țițeiului la sub 60 de dolari pe baril
• lipsa de susținere locală – proteste și incertitudine fiscală
• rezultate neconvingătoare ale explorării – după prospecțiuni seismice și săparea unei sonde

Autor: Gabriel Avăcăriței

Jurnalist experimentat atât în mass-media tradiționale, cât și în cele noi, Gabriel este redactorul șef al Energynomics din 2013. Excelentele sale abilități de comunicare, organizare a informației și editare sunt puse la treabă zi de zi, pentru a dezvolta proiectele platformei de comunicare Energynomics: site-ul, revista și evenimentele proprii.