În România, timpul necesar alimentării cu gaze a unui consumator este de ordinul anilor, fapt ce dovedeşte lipsa de interes a operatorilor de distribuţie faţă de activitatea de bază: distribuirea şi vânzarea gazelor, spune expertul în energie Dumitru Chisăliţă, citat de Adevărul.

„În majoritatea ţărilor UE, solicitarea alimentării cu gaze a unui imobil mobilizează la maxim operatorul de distribuţie şi aduce gazele în imobil în cîteva zile. Motivaţia constă în faptul că vânzarea gazelor este activitatea care aduce banii în visteria firmei şi orice întârziere înseamnă pierderi”, spune expertul.

În majoritatea ţărilor UE, solicitarea alimentării cu gaze a unui imobil mobilizează la maxim operatorul de distribuţie

Chisăliţă susţine că dezinteresul faţă de alimentarea cu gaze a consumatorilor din România e cauzat pe de o parte de metodologia tarifară, care nu încurajează creşterea gradului de utilizare a reţelelor, şi pe de altă parte de alternativa atractivă de a ” încasa bani pentru activităţi birocratice (conexe), multe şi cu risc mic în derulare”.

„Astfel, emiterea de avize de traseu, închiderea gazelor, deschiderea gazelor, punerea în funcţiune, sigilarea/desigilarea unui aparat de utilizare, consiliere tehnică, avizare tehnică, proiect de execuţie, verificări, revizii, tarif de „negăsire acasă” etc., sunt activităţi care permit obţinerea unor sume importante de bani (mai ales prin stabilirea tarifelor pentru aceste activităţi de către firme la nivelul dorit, cu încălcarea legislaţiei existente)”.

Conform sursei citate, cel mai mare operator de distribuţie din Romania, cu peste 1,5 milioane de consumatori de gaze (cca.94% consumatori casnici), are nu mai puţin de 112 tarife suplimentare tarifului de distribuţie. Tarifele ajung până la 2.000 de lei pentru o banală avizare.