Legea plafonării prețurilor energiei și gazelor a determinat deja unele speculații pe segmentul gazelor, prețurile fiind în creștere, în ultima perioadă și se estimează că, în funcție de normele de aplicare, din circa 40 de furnizori activi, vor rămâne doar 10-15, restul până la 130 care dețin licență fiind fie nesemnificativi ca segment de piață, fie conjuncturali, a declarat pentru Energynomics Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Într-o analiză remisă azi presei, AEI susține că sistemul FUI va reprezenta o adevărată creștere pentru anumiți furnizori, în urma intrării în vigoare a legii Plafonării (259/2021).
”Vom vedea cum în doar câteva luni mulți dintre furnizori vor rămâne fără licență (vor rămâne fie voit, fără contract de echilibrare, care echivalează cu retragerea licenței), fie vor intra în incapacitate de plată și beneficiarii reali ai legii vor fi unii dintre furnizori, care apreciez că au fost cu adevărat în spatele acestei legi și care au cules beneficiile unor profituri din vânzarea cantităților ieftine achiziționate în primăvară… vor încasa profituri urmare a plafonării și încasării banilor de la stat și își vor recupera și chiar crește portofoliul de clienți prin FUI-ul (segmentul de furnizare de ultimă instanță) determinat de eliminarea micilor furnizori de pe piață”, se arată în comunicatul AEI.
Cu toate acestea, Engie România a anunțat că vrea să se retragă din sistemul de furnizare de ultimă instanță.
Contactat de Energynomics, Chisăliță explică: ”FUI va avantaja pe unii furnizori. Engie nu are gaze, este într-o poziție delicată. Nu are suficiente gaze în momentul de față. În același timp, nu este o acuzație, ci doar o opinie – a încerca să-ți câștigi mai mulți consumatori prin FUI este o activitate care ține de aspectele comerciale din piață. E o speculă legală, licită, pe care o fac, plecând de la un exercițiu foarte simplu: Având în vedere că legea vorbește de faptul că decontarea pe care o face statul să fie între media din aprilie 2021 –până în martie 2022, atunci, practic, tendința naturală a furnizorilor este să vândă în momentul de față la preșuri cât mai mari. Cu cât prețul este mai mare, cu atât ridică această medie. Cu cât ridică această medie, cu atât iau mai mulți bani de la stat. Dacă au gazele achiziționare la 100-130 de lei/MWh în medie, înseamnă că el câștigă, o dată, din relația cu consumatorii, plecând de la plafon, și mai câștigă încă o dată din relația cu statul, plecând de la aceste prețuri mari pe care le pun în piață. Atât pe FUI, unde există ‘binecuvântarea’ ANRE…în celelalte situație se încearcă, se trage ca prețul să fie cât mai sus, cât mai ridicat, prin diverse tertipuri. E o tendință naturală, nu e o acuzație, ca prețurile să fie cât mai mari. Nu pot spune că e o înțelegere de tip cartel, că nu am un astfel de element. Dar vedem că după apariția acestei legi, de două săptămâni, nu mai există prețuri pe Comparatorul ANRE sub 370 lei/MWh. Toate prețurile sunt peste 370 și e normal să fie, pentru că așa e construită legea…Modul în care este construită legea îi determină pe furnizori să vină cu prețuri cât se poate de mari, ca să câștige cât se poate de mult din aceste compensații”, a declarat Chisăliță pentru Energynomics.
”Dacă ne uităm pe compensația pe care o primesc și consumatorii, vedem că, cu cât prețul este mai mare, cu atât și consumatorii primesc o compensație mai mare…Așa este făcută legea…Nu am dovezi, dar, lucrurile prea se leagă…Probabil cineva de bună credință a sugerat niște lucruri care acum se întâmplă”, a mai spus Chisăliță.
În continuare, ne putem aștepta, prin urmare, doar la creșteri de preț.
”Plafonarea este o soluție prevăzută atât în legislația românească, dar și în cea europeană, dar este gândită ca element ultim pe care să-l abordezi, după ce ai epuizat alte măsuri, și nicidecum înainte, pentru că există riscul să nu poți să conștientizezi cum vor juca furnizorii. Sunt unii care o să dispară și pe termen mediu și lung toți furnizorii rămași vor beneficia, pentru că, cu cât concurența e mai mică, cu atât prețurile vor fi mai mari și o să fie cumva mai bine ținute în mână dacă o să rămână 5-6-10 furnizori pe piața din România, față de 130 în prezent…Am avut nevoie de 15 ani, cu niște compromisuri enorme, pe care le-au plătit, până la urmă, consumatorii, ca să ajungem și noi la o piață cât de cât funcțională…să avem și noi niște furnizori, o ofertare, o minimă concurență. Toate eforturile astea riscăm să le ștergem în șase luni”.
Conform președintelui AEI, din 130 de furnizori cu licență, doar 60 sunt activi, însă și din aceștia mulți sunt furnizori conjuncturali, care își asigură consumul propriu tehnologic.
”Sunt 60 de furnizori activi, din care 20 sunt conjuncturali, adică fie sunt producători și furnizori, fie sunt consumatori mari, precum Azomureș sau Alro care și-au luat licență doar ca să-și mai echilibreze portofoliul, deci în piață sunt cam 40 de furnizori activi. Din cei 40, ținând seama de analizele făcute, dar și de comportamentul furnizorilor care și-au depus licențele în ultimele săptămâni, riscăm undeva la 25-30 de furnizori să ajungă la situația asta până la primăvară, adică să rămânem cu circa 10 furnizori”, a mai spus el.
”Contează când vor apărea normele legii, și cum vor fi ele aplicate. Acesta este primul pas. Ele trebuia să apară duminică, 13 noiembrie. Teoretic, dacă statul voia să dea un semn de normalitate, ele vinerea trecută (n.r. 12 noiembrie) ar fi trebuit să existe. Acestea, când o să apară, o să constituie primul element (pentru dinamica pieței), iar elementul esențial va fi la finele primei luni, adică undeva la începutul lui ianuarie. Dacă statul va întârzia, așa cum face întotdeauna, cu plățile, atunci părerea mea e că și certitudinea ca unii furnizori să renunțe la licențe va fi foarte probabilă”, a adăugat Chisăliță.
