Programul Rabla pentru sobe, anunțat recent de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) pune căruța înaintea cailor, fiind un program neadecvat, greu aplicabil şi care are un vădit scop de a promova vânzarea de sobe, nu de a ajuta consumatorii vulnerabili, avertizează Dumitru Chisăliță, preşedintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

„Ieri (miercuri, 17 ianuarie – n. r.) s-a lansat programul Ministerului Mediului ‘Rabla pentru sobe’. Un nou program prin care se va pune ‘căruța înaintea cailor’, un program neadecvat, greu aplicabil şi care are un vădit scop de a promova vânzarea de sobe, nu de a ajuta consumatorii vulnerabili. După o activitate de 10 ani ca auditor energetic în care am efectuat circa 2.500 de audituri energetice ale clădirilor, inclusiv în mediul rural, după o activitate de patru ani de electrificare a imobilelor din cătunele izolate ale României, care nu au energie electrică, după experiența de a dona lemne de foc persoanelor vulnerabile, pentru a se încălzi în această iarnă în cadrul Proiectului Case cu Căldură, consider că sunt un cunoscător al realităților româneşti. Astfel, apreciez că acest proiect nu este unul care să ajute persoanele vulnerabile din mediul rural, în zonele în care se folosesc lemne pentru a se încălzi. Programul ‘Rabla pentru sobe’, se poate accesa doar dacă se vor înlocui sobele existente cu sobe cu randament de minimum 80% şi emisii de compuşi organici care să fie sub 120 de grame. Cerința programului este ca sobele să aibă o putere nominală de minimum 8 kW şi maxim 30 kW”, susține specialistul, într-un punct de vedere citat de Agerpres.

În viziunea preşedintelui AEI, Programul „Rabla pentru sobe” nu permite, în mod absurd, achiziționarea de sobe mai mici, cu prețuri mai mici, consumuri mai mici şi noxe reduse.

„Orice investiție de reabilitare a unei clădiri începe cu realizarea măsurilor de reducere a pierderilor energetice şi doar ulterior cu achiziția acelor sobe care vor fi dimensionate în funcție de necesarul de căldură după eliminarea pierderilor. Orice altă abordare determină cheltuieli inutile pentru sobe de puteri mari, de care nu mai ai nevoie după ce reabilitezi o clădire. Cu alte cuvinte, casele bătrâneşti situate în zonele de munte au în general suprafețe de 50-60 metri pătrați util, 2-3 camere şi o clasă energetică de tipul E-F (adică 245 – 500 kWh/mp şi an). Astfel, un caz concret, o clădire de 60 metri pătrați cu 3 camere şi o bucătărie, aflată în clasa energetică E, consumă circa 14.200 kWh/an, fiind necesare pentru a asigura încălzirea cu lemne patru sobe cu o putere de 6 kW, cu un randament de 30% sau patru sobe cu o putere de 4,5 kW, cu un randament de 80%”, explică specialistul.

Analiza expertului atinge şi problema economiei care s-ar realiza prin această măsură, în situația în care tot lemnul folosit este de esență tare, cu o umiditate de 12%. Astfel, cantitatea de lemn consumată în sobele actuale ale casei menționate este de circa 6,7 metri cubi (fag), iar după schimbarea sobelor cu randament de 80% cantitatea consumată va fi de circa 5,8 mc, echivalentul unei economii de aproximativ 0,9 mc/gospodărie.

Potrivit sursei citate, economia de lemn de foc realizată la nivelul celor 50.000 de gospodării din Programul „Rabla pentru sobe” va determina o reducere a consumului de lemne cu 45.000 mc/an (0,6% din lemnul consumat oficial), reducerea defrişării a circa 22 hectare de pădure, reducerea costurilor achitate de o gospodărie cu circa 360 lei/an (13%), reducerea emisiilor în aer cu circa 36 milioane de kg CO2 (0,7%).

„Condițiile impuse prin program forțează consumatorul să achiziționeze sobe mai mari şi să aibă costuri mai mari (pentru exemplul nostru costurile impuse beneficiarului prin obligarea ca soba să fie de minim 8 kW, se realizează cheltuieli mai mari cu 30% (circa 3.000 lei în situația exemplului considerat). Este, totuşi, anormal să nu se înceapă un program de ajutorare a consumatorilor vulnerabili şi a eficienței energetice, cu reducerea pierderilor energetice, care sunt de circa 50 – 60% în casele din mediul rural, şi să se dea bani pe sobe care vor produce căldură care se pierde spre exterior. În exemplul nostru, casa analizată, dacă este reabilitată în clasa energetică B, ar urma să consume 5.300 kWh/an, fiind necesare pentru a asigura încălzirea cu lemne patru sobe de 2,5 kW, cu un randament de 80%. Programul ‘Rabla pentru sobe’ urmează să se aplice doar beneficiarilor care sunt şi proprietari. Se ştie că, exceptând Ardealul, unde a existat Cartea Funciară, în multe zone din România nu există CF care să facă dovada că locatarul este proprietarul şi astfel se limitează accesul unor beneficiari la program”, a mai afirmat Dumitru Chisăliță.