Între războiul din Ucraina și tranziția către energia verde, OMV Petrom s-a angajat să investească peste 11 miliarde de euro în următorii ani. Potrivit directorului general al OMV Petrom, compania consideră că gazele naturale sunt esențiale atât pentru tranziția energetică a României, cât și pentru securitatea energetică. „România are un mare potențial și cu afluxul uriaș de fonduri europene accesibile prin Planul de Redresare și Fondul de Modernizare vom putea stimula tranziția energetică și vor genera creștere economică”, ne-a mai spus Christina Verchere.
Care este opinia dumneavoastră cu privire la eforturile de a accelera toate proiectele energetice și liniile de finanțare din România și UE în ansamblu, pentru a ne asigura independența energetică față de aprovizionarea cu resurse energetice din Rusia?
Lucrez în domeniul petrolului și al gazelor de aproape 30 de ani și nu-mi amintesc să fi văzut vreodată o astfel de volatilitate și un grad ridicat de incertitudine în sectorul nostru cum vedem în prezent. Vedem o combinație de factori care ne-au adus aici, începând cu nevoia de energie mai curată, dezechilibrul dintre cerere și ofertă provocat de redresarea economică rapidă post-covid și culminând cu războiul din Ucraina.
Este clar acum, în condițiile în care conflictul din Ucraina nu dă semne de rezolvare rapidă, că importanța producției interne, a diversificării surselor și a unor lanțuri de aprovizionare pe care sa ne putem baza sunt esențiale pentru Europa în lupta sa de a reduce dependența de petrolul și gazele rusești.
Pentru a ajunge în acest punct, avem nevoie de combinația potrivită de investiții private și publice, de o legislație previzibilă și stabilă și de voința politică de a o implementa. România are un mare potențial și cu afluxul uriaș de fonduri europene accesibile prin Planul de Redresare și Fondul de Modernizare vom putea stimula tranziția energetică și vor genera creștere economică.
Care sunt următorii pași în privința investițiilor în proiectul Neptun Deep?
Proiectul Neptun Deep răspunde mai multor nevoi în același timp – securitatea energetică, tranziția energetică și dezvoltarea economică a României. Acest proiect este elementul central al strategiei noastre pentru un viitor cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon. Ne-am angajat să investim până la 2 miliarde de euro în acest proiect, dintr-un total de 11 miliarde de euro incluse în planul de investiții necesar transformării companiei noastre. Această transformare este necesară pentru a îndeplini atât obiectivele de mediu, cât și nevoile energetice ale României.
În perioada următoare, vom analiza conținutul final al Legii Offshore și impactul acesteia asupra proiectului Neptun Deep. În orice proiect de o asemenea anvergură, decizia finală de investiție ia în considerare o serie de factori economici, fiscali și de piață. Viabilitatea economică a investiției depinde de factorii-cheie menționați și de stabilitatea acestora pe durata proiectului.
Care sunt planurile de accelerare a investițiilor OMV Petrom, având în vedere conflictul din Ucraina?
Avansăm cu viteză maximă în cazul proiectelor asupra cărora avem un grad ridicat de control. La sfârșitul anului 2021 am lansat strategia noastră de transformare pentru un viitor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pentru care ne-am angajat să investim 11 miliarde EUR in următorii 9 ani. Ne concentrăm asupra gazelor naturale – ca factor-cheie pentru tranziția energetică – și asupra dezvoltării unui portofoliu mai ”verde”, care să includă sursele regenerabile de energie, biocombustibilii, hidrogenul și mobilitatea electrică. Peste o treime din investițiile noastre vor sprijini tranziția către activitățile cu emisii scăzute și zero de dioxid de carbon. Ne propunem astfel să ajungem la Net Zero pentru operațiunile noastre până în 2050.
Am început deja investițiile în proiecte specifice din cadrul strategiei și urmează sa vedem progresul acestora in viitor.
Care va fi rolul gazului în perioada următoare, în contextul pieței românești și a celei regionale?
Gazele naturale sunt absolut necesare pentru tranziția energetică a României și pentru asigurarea securității sale energetice. Ele au un rol esențial în atenuarea volatilității producției din surse regenerabile – care se preconizează că va crește – și asigură, în același timp, o producție de energie mai curată. Este, de asemenea, o soluție pentru decarbonizarea sectorului de transport, în special a transportului pe distanțe lungi, prin utilizarea GNL sau GNC.
Includerea gazului în taxonomie demonstrează potențialul său de a contribui la o tranziție echitabilă în Europa. Din fericire, România are acces la rezervele semnificative de gaze naturale din Marea Neagră. Dezvoltarea gazului din Marea Neagră, nu numai în România, ci și în Turcia, Bulgaria și Georgia, este o soluție pentru a avea surse alternative de gaze.
Unde și când vedeți rolul gazului diminuat până la eliminare și rolul hidrogenului crescând, având în vedere strategia europeană “Fit for 55’ și Green Deal? Cum ar trebui să accelerăm tranziția verde, prin ce măsuri?
În România, gazele naturale reprezintă aproximativ 30% din mixul de energie primară și vor continua să joace un rol semnificativ în următorul deceniu.
Se preconizează că cererea de gaze va crește cu 20% până în 2030 față de 2019, susținută în principal de noile capacități de producere a energiei electrice pe bază de gaz care vor deveni operaționale, precum și de creșterea treptată a cererii gospodăriilor. După 2030, se estimează că cererea internă de gaze naturale va scădea, pe măsură ce sunt prognozate rate de exploatare mai scăzute ale centralelor electrice pe bază de gaze naturale, în timp ce ponderea surselor regenerabile în mixul de energie electrică va crește.
Cu toate acestea, în opinia noastră, gazul va continua să joace un rol-cheie în sistemul energetic românesc până în 2040, pe fondul unei cereri tot mai mari pentru producția de hidrogen. În ceea ce privește hidrogenul, se preconizează că cererea din România va crește semnificativ în 2040. Ne propunem să surprindem această oportunitate, analizând producția hidrogenului obținut din gaze naturale, albastru sau turcoaz, dar și hidrogenul verde, produs cu ajutorul energiei regenerabile.
Cum a afectat războiul din Ucraina piețele noastre de energie? În opinia dumneavoastră, când și cum pot piețele să se calmeze și să revină la nivelurile de dinainte de criză?
Războiul din Ucraina a adâncit criza care a urmat eliminării restricțiilor din lockdown și a adus in prim-plan dependența Europei de sursele rusești, atât pentru petrol, cât și pentru gaze. În timp ce companiile au început să se îndrepte către surse alternative, prețurile la energie, care erau deja crescute în urma redresării economice post-covid, au crescut și mai mult, ajungând la recorduri pentru ultimii 8 ani. Vedem, de asemenea, o volatilitate foarte mare în acest domeniu.
Atunci când prețurile din domeniul energiei sunt ridicate, exista un impact pentru toată lumea – de la consumatori la economie, în general, și la companii. Prețurile ridicate vin cu costuri crescute și incertitudine în materie de reglementare, lucruri pe care nicio companie nu dorește să le vadă.
Este un mediu complex care arată încă o dată cât de important este pentru o națiune sa-si dezvolte propriile resurse și cat de importanta este diversificarea surselor și interconectarea.
Care este abordarea OMV Petrom în ceea ce privește sprijinirea Ucrainei și ce acțiuni în domeniul CSR ați întreprins după începerea războiului din Ucraina?
Războiul din Ucraina a generat o criză umanitară majoră, așa cum nu s-a mai văzut în Europa în ultimii 75 de ani. De la începutul conflictului din Ucraina ne-am alăturat eforturilor publice de a ajuta refugiații ucraineni fie direct, prin angajații din stațiile de alimentare, fie prin sprijinirea unor organizații emblematice precum UNICEF, Crucea Roșie Română, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și Fundația SMURD.
Peste 1 milion de euro au fost alocați acestor organizații pentru a sprijini activitățile de asistență la frontieră, precum și servicii integrate, inclusiv reîntregirea familiei și restabilirea legăturilor familiale, informarea și consilierea, terapia psihologică și consilierea juridică.
Ce ne puteți spune despre schimbarea de strategie a companiei și noii piloni ai OMV Petrom privind sustenabilitatea?
Sustenabilitatea este pe deplin integrată în strategia noastră pentru 2030. Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai importante provocări globale și susținem obiectivele stabilite de Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Atenuarea schimbărilor climatice este o prioritate strategică pentru afacerea noastră și ne angajăm să facem parte din soluția pentru tranziția către o energie mai curată.
Obiectivul nostru pe termen lung este de a atinge Net Zero pentru operațiunile noastre până în 2050. Până în 2030, ne propunem să reducem emisiile generate direct și indirect din activitățile noastre (scop 1,2 și 3) cu aproximativ 20% față de 2019. Pentru a realiza acest lucru, intenționăm să investim aproximativ 35% din totalul investițiilor în noi domenii cu emisii scăzute și zero de carbon și ca aceste noi linii de business să genereze 15% din profitul nostru până în 2030. Începem astfel transformarea companiei pentru un viitor cu emisii mai scăzute de carbon.
Putem face acest lucru doar prin investiții, prin stimularea inovației și introducerea de noi tehnologii și pregătind oamenii cu aptitudinile necesare pentru viitor.
Când vorbim despre viitorul energiei, noi am început deja această călătorie. Vrem să aducem mai aproape de clienții noștri soluții mai curate pentru mobilitate și să alimentăm avioanele cu combustibil durabil pentru aviație (SAF). Vrem să folosim deșeurile agricole pentru a produce combustibili regenerabili de a doua generație și să investim în proiecte fotovoltaice, ca sursă majoră de energie curată. Și pe măsură ce avansăm în această tranziție, avem nevoie de certitudinea aprovizionării din sursele tradiționale de energie. Producția de gaze offshore bifează toate avantajele posibile – susține securitatea energetică, este mai curată și contribuie la prosperitatea economica în Romania.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din iunie 2022 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
