Cei 28 de miniștri ai Energiei din Uniunea Europeană au avut prima lor dezbatere publică pe marți (4 martie) cu privire la planul Comisiei Europene privind clima 2050, iar cinci state membre au contestat lipsa unui scenariu de 100% din surse regenerabile în rândul opțiunilor propuse de executivul UE.
Strategia „Planul curat pentru toți”, care a debutat în noiembrie 2018, oferă țărilor UE opt scenarii diferite de reducere a emisiilor pentru a face economia Europei conformă cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice până la mijlocul secolului trecut, potrivit Euractiv.com.
Statele membre ale UE urmează să analizeze planul și să decidă ce opțiune vor să adopte în acest an.
Ministrul luxemburghez al Energiei, Claude Turmes, a declanșat o dezbatere, spunând colegilor săi că „pot uita șase din opt scenarii”, respingându-le ca fiind necorespunzătoare cu acordul de la Paris. Turmes a criticat, de asemenea, celelalte două opțiuni, care vizează reducerile de emisii net-zero până în 2050, pentru lipsa de transparență și a cerut Comisiei să dezvăluie cifrele și statisticile care stau la baza concluziilor sale.
„Comisia Juncker sugerează că ar trebui să construim 50 sau 60 de noi reactoare nucleare până în 2050. Nu este o politică de bună vecinătate cu care să amenințăm cetățenii UE”, a declarat fostul membru al Parlamentului European din Luxemburg.
El a adăugat că lipsa unei opțiuni de energie regenerabilă de 100% este, de asemenea, problematică și a sugerat că o dezbatere onestă privind politica energetică și climatică a UE în viitor nu poate fi organizată în timp ce strategia este „incompletă”.
Câteva state membre, inclusiv Spania, au anunțat deja că urmăresc un sistem complet de energie electrică regenerabilă, însă Turmes se referă la un sistem de energie regenerabilă de 100%, care include încălzirea, răcirea, transportul și alte sisteme.
Luxemburgul a fost aplaudat, după apelul său, de către omologii săi austrieci, irlandezi, lituanieni și spanioli, în timp ce ministrul finlandez Kimmo Tiilikainen a declarat că țara sa dorește să-și folosească mandatul președinției UE în cursul acestui an pentru a veni cu concluzii.
Guvernele UE au în mod efectiv mână liberă să facă așa cum doresc cu documentul Comisiei, deoarece nu este un text obligatoriu din punct de vedere juridic.