Creșterea eficienței energetice a clădirilor reprezintă una dintre măsurile cu beneficii pe termen lung asupra consumatorilor de energie, asigurând nu doar un necesar mai mic de energie, ci și un confort sporit. O locuință renovată sau construită la standarde nZEB („nearly zero energy building”) va consuma semnificativ mai puțină energie decât o casă obișnuită, având un necesar ce poate fi de peste două ori mai mic. Totodată, eficientizarea energetică a clădirilor este esențială pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, ajutând România la îndeplinirea obiectivelor climatice asumate ca stat membru al Uniunii Europene.
Aceste aspecte au fost prezentate de specialiști prezenți la cea de-a doua ediție a conferinței „Standarde nZEB – Eficiența Energetică și Materiale de Construcții”, organizată la Palatul Parlamentului de către deputatul Oana-Marciana Özmen, secretar al Comisiei pentru industrii și servicii, în parteneriat cu România Eficientă, cel mai mare proiect privat de interes național dedicat eficienței energetice în clădiri, derulat de Energy Policy Group (EPG) cu finanțarea sponsorului oficial OMV Petrom.
Astfel, într-o locuință de tip nZEB, necesarul de energie este de până la 112 kWh/metru pătrat (mp)/an, în timp ce consumul de energie finală pentru o locuință obișnuită din România este cuprins între 150 și 400 kWh/mp/an, peste 60% din acest consum total fiind destinat pentru încălzirea locuinței. Totodată, potrivit legislației actuale, în cazul unei clădiri nZEB, sursele regenerabile de energie trebuie să asigure cel puțin 30% din consum.
Standarde neclare
Deși legislația națională, aliniată cu cea europeană, prevede că standardul nZEB este obligatoriu pentru toate clădirile noi sau renovate major începând cu 31 decembrie 2020, încă nu există suficientă claritate cu privire la noul standard, dar se fac progrese atât la nivel de experți, cât și la nivelul înțelegerii în piață.
„Cred că și la noi piața va cunoaște o familiarizare cu aceste standarde și că deja vom vedea atât în sectorul rezidențial, cât și în cel al clădirilor publice și comerciale, clădiri noi, dar și renovări reușite la standarde nZEB”, a declarat Radu Dudău, director EPG și coordonator al proiectului România Eficientă.
„Atunci când vorbim despre standardele nZEB, vorbim de clădiri cu un consum de energie aproape zero. În același timp, vorbim de clădiri prietenoase cu mediul și deci de materiale de construcție de cea mai bună calitate, prietenoase la rândul lor cu clima. Trebuie să înțelegem că, dacă vom construi la standarde nZEB, atunci facturile la energie, despre care toți vorbim la acest moment, vor fi reduse. Avem nevoie de proiecte pilot care să încurajeze creșterea numărului clădirilor renovate la standarde nZEB. Nu în ultimul rând, avem nevoie de beneficiari care să înțeleagă utilitatea lor și care la rândul lor să aibă un comportament ecologic și îndreptat spre decarbonarea pe care cu toții ne-o dorim”, a declarat deputatul Oana-Marciana Özmen, secretar al Comisiei pentru industrii și servicii.
„Fără energie, nu se mișcă economia. Dacă ne dorim o creștere economică ascendentă și un consum de energie descendent, înseamnă că între ele intervine eficiența energetică. Ce trebuie să discutăm: pașii concreți pentru implementarea tuturor măsurilor, reformelor, astfel încât eficiența energetică să nu rămână pe hârtie, să se întâmple și să contribuie astfel la un model de creștere economică mai sustenabil și mai verde”, a declarat Anca Dragu, președinte al Senatului României.
„Pentru a elimina emisiile de carbon, nu e suficient să facem această tranziție în ceea ce privește producția de energie, ci ar trebui, într-un fel sau altul, să scădem consumul de energie. Eficientizarea se poate realiza prin mai multe moduri – mai ales în domeniul construcțiilor, prin folosirea anumitor materiale speciale de construcții sau a anumitor tehnologii noi, care necesită o cantitate cât mai redusă de energie, dacă este posibil cât mai aproape de zero. Inovația, cercetarea, știința trebuie să-și spună cuvântul”, a declarat deputatul Sándor Bende, președinte al Comisiei pentru industrii și servicii.