Compania Națională a Uraniului (CNU) explică public motivele pentru care prețul pulberii de dioxid de uraniu livrat pentru preparare în vederea utilizării în instalațiile centrale nucleare de la Cernavodă a fost majorat.

Mai precis, din moment ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dispus definitiv și irevocabil în noiembrie 2015 aplicarea unor măsuri dispuse din 2012 de către Curtea de Conturi, obligațiile bugetare instituite nu putea fi acoperite decât prin creșterea prețului de vânzare, spun reprezentanții CNU. Înainte de decizia ÎCCJ, obligațiile bugetare reprezentau 10% din prețul de vânzare al minereului extras de companie; această pondere ar fi urcat la 80% din prețul de vânzare după decizia instanței din noiembrie 2015, indică firma de stat.

„Compania Națională a Uraniului SA (CNU) a fost obligată să recalculeze prețul pulberii de dioxid de uraniu și a demarat procedura de renegociere a prețului din contractul cu SN Nuclearelectrica în urma deciziei irevocabile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată la data de 13.11.2015. Decizia ÎCCJ menține măsurile cu impact financiar major dispuse de Curtea de Conturi în cadrul controlului efectuat în anul 2012 (Decizia S*83/2012), măsuri care conduc la creșterea prețului de vânzare.

Urmare a acestei decizii, CNU S.A. a recalculat prețul pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, astfel încât acesta să acopere atât obligația bugetară prevăzută de art.4 din HG nr. 1009/2009, conform modului de calcul reglementat, cât și costurile de obținere a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu din prelucrarea concentratelor de U3O8”, arată oficialii companiei.

În cadrul negocierilor cu Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, nu s-a ajuns la un consens privind acceptarea unui preț care să acopere obligațiile la bugetul de stat și cheltuielile operaționale, lăsând CNU în imposibilitatea de a livra minereu pe baza contractului în vigoare.

“Situația critică în care se află în prezent compania are drept cauze un cumul de acțiuni: sistarea, începând cu anul 2011, a subvenției acordate acestui sector (pentru protecție socială, pentru depozitare/gestionare stocuri concentrate de uraniu), lipsa fondurilor pentru realizarea de investiții în instalațiile existente, blocarea realizării obiectivelor de investiții privind deschiderea și punerea în exploatare a noi zăcăminte de uraniu și valorificarea produsului finit (pulberea de UO2) către unicul beneficiar la un preț scăzut”, mai arată comunicatul CNU.