Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut, în luna noiembrie, cu 13,5 puncte, până la valoarea de 31,4 puncte, pe fondul incertitudinii politice extrem de ridicate, acesta fiind cel mai mic nivel înregistrat din iulie 2020 până în prezent.
Potrivit datelor CFA România, această situație a avut drept cauză scăderea puternică a ambelor componente ale sale. Astfel, componenta de anticipații a scăzut cu 12,1 puncte, până la valoarea de 23,3 puncte, cea mai redusă începând cu ianuarie 2019. În acelaşi timp, componenta de condiții curente a scăzut cu 16,4 puncte, până la valoarea de 47,8 puncte.
„Pe fondul incertitudinii politice extrem de ridicate şi al majorării puternice a aversiunii la risc a investitorilor, indicatorul de încredere a scăzut la niveluri atinse doar în perioada pandemiei Corona”, a explicat Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociației CFA România, citat într-un comunicat citat de Agerpres.
Potrivit sondajului realizat lunar de CFA România, rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2025) a crescut comparativ cu exercițiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 5%. În acelaşi timp, 59% dintre analişti anticipează o majorare a ratei inflației în următoarele 12 luni, iar 27% o stagnare.
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 77% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0310 lei pentru un euro, în timp ce, pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0831 lei pentru un euro.
Pentru anul 2025, analiştii CFA România anticipează o creştere economică la valoarea medie de 1,3%, în scădere față de 1,6% la finalul acestui an. Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul viitor s-a majorat la valoarea medie a anticipațiilor de 7,2% din PIB, fiind în scădere față de un nivel prognozat de 7,8% la sfârşitul lui 2024, iar datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 58% în următoarele 12 luni.
Referitor la evoluția prețurilor la proprietățile rezidențiale în oraşe, 50% dintre participanți anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 32% anticipează o scădere. De asemenea, 68% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 27% că sunt corect evaluate.
Participanții la sondaj au fost întrebați care sunt principalele riscuri la care este supusă economia României în anul următor. Conform răspunsurilor, în top 5 riscuri pentru anul viitor, trei sunt economice, iar două nu sunt din sfera economică.
Astfel, principalul risc pentru pentru anul viitor este reprezentat de modificări în politica fiscală, urmat de riscul de intrare în recesiune a economiei româneşti. Pe locul trei se situează un risc non-economic – riscul de dezinformare. Următoarele două sunt sustenabilitatea datoriei publice şi riscul de conflicte armate între state.
Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de peste 13 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația doreşte să cuantifice anticipațiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România şi candidații pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condițiile curente – referitoare la mediul de afaceri şi piață muncii; anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru – mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie şi evoluția averii personale la nivel de economie.