E dificil să apreciezi dacă banii companiilor de stat trebuie sau nu să rămână în companii, în contextul în care investițiile nu se derulează cu viteza cu care ar trebui, răspunde Mihnea Craciun, director adjunct al BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, unei întrebări adresate de energynomics.ro. ”O constrângere din partea acționarilor este necesară, întrucât în sectorul privat banii nu stau fără a fi utilizați de companii”, a spus Crăciun, într-un eveniment organizat de publicaţia The Diplomat.
Este important de văzut însă dacă statul va folosi într-un scop pozitiv acești bani, consideră Crăciun.
BERD, acționar minoritar al unor companii energetice precum Transgaz și Romgaz, finanțează la dobânzi mai mici decât cele ale pieței proiecte de investiții în economiile în dezvoltare și participă la achiziția de pachete minoritare în companii-cheie pentru a asigura parametri optimi de transparență, guvernanță corporativă și eficiență.
Conform unei declarații pentru energynomics.ro a directorului pentru România al BERD, Matteo Patrone, instituția a investit în țara noastră în special în sectorul infrastructurii energetice, cum ar fi cea a conductei gaziere BRUA, însă există și investiții în sectorul resurselor naturale care se află încă faza negocierilor.
”Aproape 20% din portofoliul investițiior noastre a fost direcționat către sectorul energetic, și asta oferă o idee despre cât vom investi în viitor”, spune Patrone.
BERD participă însă și în proiecte private.
Crăciun susține că BERD se află în negocieri cu Black Sea Oil and Gas pentru preluarea unei participații a unui proiect de 500 de milioane de dolari SUA de explorare a gazelor din Marea Neagră, deocamdată ajuns la investiții efectuate de circa 200 de milioane de dolari.
În același timp, Mark Wagley, directorul general al Hunt România şi preşedintele în exerciţiu al ROPEPCA – Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră, crede că orice lipsă de investiție din parte a companiilor de stat ”constituie o oportunitate pentru companiile private”.
Analistul Radu Dudău spune însă că proiectele trasate în trecut au un cadru de oportunitate diferit în timp. Cu fiecare an și semestru, ”orice întârziere de a investi în proiecte precum reactoarele nucleare 3 și 4 reduce intervalul care rămâne la dispoziția investitorilor” pentru ca investițiile să fie viabile, susține Dudău. Astfel, o serie de obiective discutate în trecut ies din intervalul de eficiență, spune analistul.
„Cred că este momentul să privim în mod diferit lucrurile și chiar să mergem până acolo încât să schimbăm cultura organizațională în companiile românești. Cred că principiul acela cu ținutul banilor la saltea nu mai este de actualitate, atât în România, cât mai ales în domeniul energetic”, a afirmat, la rândul său, secretarul de stat din cadrul Ministerului Energiei, Robert Tudorache. ”Nu văd cu ce au ajutat companiile în investițiile pe care le-au făcut până acum. Companiile de stat nu au investit banii pe care i-au strâns până acum „la saltea”, astfel că distribuirea acestora sub formă de dividende suplimentare le va da societăților un impuls să investească mai mult din capitalurile proprii”, a afirmat, la rândul său, secretarul de stat din cadrul Ministerului Energiei, Robert Tudorache.
Companiile de stat trebuie să vireze la buget înainte de termenul normal, sub formă de dividende suplimentare, parte din profituri și rezerve. Ministerul Energiei a solicitat 750 de milioane de lei de la Romgaz, 655 milioane de lei de la Hidroelectrica, 110 milioane de lei de la Nuclearelectrica și 85 de milioane de lei de la Conpet. Ministerul Economiei a cerut 171 milioane lei de la Transgaz și 170,7 milioane de lei de la Transelectrica. Oficialii ministerelor de resort susțin că privarea companiilor de aceste resurse financiare nu va afecta bunul mers al investițiilor. ”Abia acum vor avea motiv să spună că nu au avut suficienți bani pentru investiții. Este adevărat că până acum nu au efectuat prea multe investiții”, spune un analist.
