Actualizarea strategiei energetice naţionale a intrat într-o nouă etapă odată cu decizia Ministerului Energiei de a preda această sarcină unei companii de consultanţă pe care urmează să o selecteze în perioada următoare. Nu este o idee rea, consideră Martin Zmelik, CEO şi country manager al CEZ România, întrucât expertiza consultanţilor, inclusiv în alte economii europene, poate aduce un plus de valoare acestui document. Pentru cei mai mulţi reprezentanţi ai industriei energetice, chiar mai mult decât documentul în sine, este esenţial să existe o comunicare permanentă între autorităţi şi asociaţiile patronale reprezentative din sector.

DESCARCĂ RAPORTUL ENERGY STRATEGY SUMMIT 2015

Conferinţa de presă pentru lansarea raportului oficial al Energy Strategy Summit 2015 a prilejuit o nouă dezbatere asupra formei pe care ar trebui să o aibă strategia naţională pentru energie. Au participat în calitate de speakeri Martin Zmelik (CEO CEZ Romania), Carmen Neagu (preşedinte Consiliul de Supraveghere Transelectrica) şi Artur Stratan (preşedinte ROPEPCA). În asistenţă au participat oficiali din cadrul ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale), reprezentanţi ai asociaţiilor ACUE, CNR-CME, ROPEPCA, precum şi ai ambasadelor Olandei şi Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi ai Comisiei Europene. Între companiile prezente s-au numărat CEZ România, CEZ Trade, Conpet, Eco Solution, EFK, Enel Green Power, KPMG România, McGuire Woods, SGS România, Transelectrica, Valmere, Verbund, Vestas, WPD Romania. Conferinţa de presă a atras interesul ziariştilor de la Adevărul, Agerpres, Bloomberg, Digi24, Energy Center, Focus Energetic, Mediafax, TVR, Ziarul Financiar.

Discuţia a fost deschisă de Gabriel Avăcăriţei, redactor şef al energynomics.ro, organizatorul Energy Strategy Summit 2015, cea mai amplă consultare a companiilor din industria energetică românească, eveniment desfăşurat pe 4 iunie, la Buşteni. Energy Strategy Summit 2015 s-a concretizat într-un raport oficial care reuneşte elementele cheie ale viitoarei strategii energetice româneşti, din perspectiva mediului de afaceri.

Gabriel Avăcăriţei a expus succint ideile principale selectate din discursurile celor 23 de vorbitori la Energy Strategy Summit 2015. Între acestea, câteva imperative:

• Taxaţi profitul, şi nu investiţia!
• Predictibilitate în legislaţie şi reglementare
• Consultare permanentă între autorităţi şi companii

DESCARCĂ PREZENTAREA LUI GABRIEL AVĂCĂRIŢEI

În discursul său, Martin Zmelik s-a referit la rolul strategiei energetice naţionale. „Strategia energetică trebuie refăcută, astfel încât să ia în considerare toate modificările înregistrate de industrie pe plan extern, deschiderea piețelor și viitoarele noi tehnologii. Poziția statului în ceea ce privește industria este importantă, şi nu mă refer doar la afirmații generale, ci prin obiective foarte specifice pe termen scurt, mediu şi lung, care să poată fi cuantificate. Acest lucru este important pentru toată lumea, nu numai pentru investitori și companii, dar și pentru autoritățile publice şi nu în ultimul rând pentru consumatori.

Care este viitorul sectorului energetic din România și care sunt deciziile și direcţiile pe care le-ar putea urma? În momentul de față, elementul cel mai important care lipsește în industrie este previzibilitatea. Există atât de multe subiecte în discuţie și atâtea abordări contradictorii încât cel mai dificil lucru în momentul de faţă este să anticipezi cu adevărat și să pregăteşti o strategie de piață. Situaţia este cu atât mai dificilă pentru afacerile din utilități, în care unele părți ale proceselor de afaceri sunt puternic reglementate. Nu se poate să fii reglementat și totuşi să te confrunţi cu o mulțime de factori externi care nu apar în strategie, în legislație sau în alte abordări.

Ce așteptăm în cele din urmă este un angajament clar asupra strategiei energetice pentru România: care sunt prioritățile și care sunt modalităţile în care industria energetică poate răspunde acestor priorități.

În industria de utilităţi, este definit în mod clar care sunt îndatoririle companiilor în conformitate cu legislația și toți marii jucători respectă aceste reguli de bază. Dar ceea ce lipseşte totuşi cu adevărat sunt stimulentele prin care noi să dezvoltăm o strategie pe termen lung. Și nu este neapărat vorba despre îmbunătățirea cadrului economic. Ţine mai degrabă de stabilitate și de direcția pe care am putea merge. Dacă vorbim despre afaceri din distribuția [de energie electrică] nu ştim dacă ni se cere să administrăm o companie de distributie low-cost, care se va concentra mai mult pe reducerea presiunii puse de prețuri la nivelul consumatorului final, sau va trebui să adoptăm noi reglementări, noi viitoare directive ale UE privind introducerea de noi tehnologii și îmbunătățirea calităţii serviciilor? Sunt două direcții contradictorii care trebuie să fie dezbăture şi echilibrate într-un fel. Acesta este doar un exemplu pentru a explica de ce avem nevoie pentru a defini într-un fel rolul pe care fiecare jucător din piață va trebui să şi-l asume”.

La rândul său, Carmen Neagu a reluat pledoaria pentru o atenţie sporită acordată termiei, ca sector fundamental prin impactul social şi potenţialul de eficientizare pe care le prezintă.

„Vreau să felicit energynomics.ro pentru că a organizat evenimentul de la Buşteni, dar şi pentru că a finalizat ceea ce s-a întâmplat acolo, adică există un document care va fidistribuit şi va fi pus la dispoziţia autorităţilor.

Am să revin la zona de termie pe care am insistat că ar trebui să fie un element important al strategiei, pentru că 50% din balanţa energetică a unei ţări este termoficarea. Vine iarna şi vom vedea cât de important este acest element în strategia energetică. În plus, aceasta este o zonă de mare potenţial pentru eficienţă energetică, dar şi pentru a răspunde unort cerinţe de flexibilitate a sistemului energetic. Până la realizarea unor capacităţi de stocare, realizarea unor capacităţi de cogenerare flexibile poate răspunde nevoilor de flexibilitate ale sistemului energetic.

Mi-a plăcut foarte mult intervenţia lui John M. Roberts şi anume ideea că strategia energetică a unei ţări este despre a face alegeri, despre asumarea unor alegeri. Dincolo de tot ce înseamnă comercial şi alinierea la cadrul european, regional sau global, strategia înseamnă un set de alegeri care să răspundă nevoilor energetice şi economice ale României. Ţinând cont de contextul global, România trebuie să facă alegerile care i se potrivesc. Vorbim despre un hub energetic. Ce înseamnă aceasta? Un producător, un furnizor sau vânzător de resurse în zonă? Un furnizor de energie valorificată superior? Un furnizor de tehnologie? Este nevoie de o viziune complexă şi apoi de o alegere. Aceasta presupune un dialog aplicat şi continuu între toate părţile implicate.”

Artur Stratan, preşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA) a insistat asupra necesităţii continuării dialogului dinte autorităţi şi companii. „Sunt multe lucruri de spus, iar constrâgerile de timp din cadrul unui summit, oricât de bine intenţionat, fac ca nu toate argumentele să poată fi expuse exhaustiv. Astfel, îndemnul meu pentru energynomics.ro este ca atunci când va înmâna acest raport autorităţilor să adauge şi recomandarea ca pe viitor acestea să continue consultarea companiilor din industrie.

Ne-am dori foarte mult să se creeze un mediu propice de dialog, unde organizaţiile şi reprezentanţii industriei şi mediului de afaceri să aibă oportunitatea să ia cuvântul şi să facă recomandări viabile.

Din punctul nostru de vedere, strategia anterioară a fost creată de politicieni fără o consultarea prealabilă cu mediul de afaceri şi de aceea nu este viabilă. Recomandarea pe viitor este ca autorităţile să se consulte cu noi.

Orice strategie are două componente de bază; ea trebuie să stabilească obiectivele pe termen lung şi apoi căile, modalităţile de atingere a acelor obiective. În stabilirea obiectivelor, Guvernul trebuie să fie foarte clar în legătură cu ce îşi doreşte să realizeze pe termen lung. Se doreşte salvarea industriei de Upsteam de petrol şi gaze? Se doreşte independenţa energetică a României? Se doreşte ca România să devină furnizor regional de energie? Sunt foarte multe întrebări şi obiective posibile, sunt multe propuneri care pot veni atât din sfera politicului, cât şi din mediul de afaceri.

Privind industria de petrol şi gaze, noi ridicăm o primă întrebare. Dorim o strategie de supravieţuire sau una de dezvoltare? Dacă dorim o strategie de supravieţuire, prea multe nu se vor schimba nici în legislaţie, nici în regulamente şi norme de aplicare. Orice strategie, pentru a fi viabilă, trebuie să fie bine reprezentată prin legi, care să fie aplicate.

O strategie de dezvoltare ar presupune cu totul alte lucruri. Ar presupune un balon de oxigen pentru industria de petrol şi gaze, cu ajutorul căreia această industrie să renască.”

În urma conferinţei de presă, au apărut mai multe articole de presă între care:

• Neagu (Transelectrica): Creşterile înregistrate de exporturile de energie din ultima perioadă pot ridica nevoile de producţie autohtonă
• Stratan (ROPEPCA): Noua lege a redevenţelor ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017; mărirea redevenţelor ar fi catastrofală pentru industrie
• Noul sistem de taxare a hidrocarburilor nu va putea fi aplicat din ianuarie 2016. Companiile din sector încă aşteaptă proiectul de lege privind redevenţele
• Stratan, ROPEPCA avertizează: Redevenţe mărite, zăcăminte închise! Noua lege a redevențelor, din ianuarie 2017
• Una dintre cele mai importante reglementări pentru bugetul ţării: Legea redevențelor, de abia în 2017?

Organizat de energynomics.ro, Energy Strategy Summit 2015 a reunit peste 120 de participanți și s-a bucurat de prezența a 23 de reprezentanţi de top ai companiilor şi ai autorităţilor cu responsabilităţi în industria energetică.