Companiile din toată lumea întâmpină dificultăți în raportarea riscurilor climatice și trebuie să aibă în vedere luarea de măsuri urgente pentru a satisface cerințele și așteptările autorităților de reglementare și ale investitorilor, se arată în cea de-a treia ediție a raportului EY Global Climate Risk Barometer.
Barometrul examinează demersurile a peste 1.100 de organizații din 42 de țări pentru a își face publice riscurile și oportunitățile asociate schimbărilor climatice, în baza recomandărilor formulate de Grupul operativ pentru publicarea informațiilor financiare privind schimbările climatice (Task Force on Climate-related Financial Disclosures – TCFD). TCFD a fost constituit pentru a îmbunătăți și extinde raportările financiare asociate cu schimbările climatice. Companiilor li se acordă punctaje în funcție de numărul rapoartelor recomandate pe care le publică („acoperire”) și de nivelul de detaliere al fiecărui raport („calitate”).
Potrivit barometrului, numai 50% dintre companiile evaluate la nivel global realizează toate raportările recomandate obținând un punctaj complet, acoperirea medie fiind de 70%. Numai 3% dintre companiile analizate ating niveluri ridicate de calitate în raportare, media punctajului pentru calitate fiind de 42%.
Companiile resimt impactul „riscurilor de tranziție” datorate modificării reglementărilor impuse de schimbările climatice. Anumite sectoare, de exemplu, sunt afectate de prețul decarbonării sau de „riscurile fizice” generate de schimbările climatice, cum ar fi consecințele furtunilor tot mai puternice. Recomandările TCFD oferă un cadru de raportare pe care companiile îl pot utiliza pentru a include aceste riscuri în guvernanță, strategie și planificare, managementul riscurilor și stabilirea de indicatori și obiective.
Barometrul arată că numai 41% dintre organizațiile sondate au efectuat o analiză a scenariilor de risc major – una dintre recomandările TCFD – cu scopul de a evalua probabilitatea, impactul și momentului apariției anumitor riscuri și de a se pregăti pentru efectele cele mai pesimiste. Studiul mai arată că doar 15% dintre companii au inclus schimbările climatice în declarațiile lor financiare, ceea ce sugerează că nu dețin date viabile sau că încă nu au reușit să calculeze impactul probabil asupra profitabilității. Tema nivelului slab de raportare a fost abordat în recentul acord G7 privind introducerea obligativității raportărilor referitoare la schimbările climatice.
“Schimbările climatice reprezintă o problemă definitorie a timpurilor noastre, cu efecte devastatoare resimțite în toate părțile lumii, iar România nu este exceptată. Companiile resimt deja impactul schimbărilor climatice, cu inundații tot mai frecvente ce afectează activele, incendii ce distrug materiile prime sau perioade de secetă care afectează traficul de mărfuri. Chiar și companiile care nu sunt afectate în mod direct înțeleg faptul că riscă să piardă clienți, angajați și investitori dacă nu iau măsuri”, susține Laura Ciobanu, Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România.
Astfel, într-un moment în care presiunile legislative și opinia publică se axează pe acțiuni climatice decisive, riscurile și oportunitățile climatice ar trebui să fie unul din punctele centrale în strategiile de dezvoltare ale companiilor. Deși la nivel global organizațiile fac progrese în ceea ce privește raportarea riscurilor climatice, calitatea acestor dezvăluiri încă este precară, iar la nivel local, progresele sunt și mai slabe, deoarece multe organizații încă nu acordă atenție identificării riscurilor climatice specifice operațiunilor deținute sau controlate, nu realizează o analiză a scenariilor și nu își asumă angajamente concrete, bazate pe date științifice, în acord cu traiectoria pentru limitarea încălzirii globale la 1,5°C.
”Este deosebit de important ca managementul organizațiilor să conștientizeze faptul că riscurile asociate schimbărilor climatice nu constituie doar o altă cerință de raportare, ci reprezintă o problemă de business, cu riscuri, dar și oportunități asociate, și să comunice tuturor stakeholderilor angajamentele și modul în care gestionează efectele schimbărilor climatice asupra companiei, clienților, angajaților și comunităților în care operează”, a punctat Laura Ciobanu.
Raportările diferă semnificativ de la o țară la alta, dar în intervalul celor trei ani în care a fost publicat barometrul, topul țărilor cu cele mai bune rezultate și a celor cu cele mai slabe rezultate a rămas neschimbat. În piețele mature, unde guvernul, acționarii, investitorii și autoritățile de reglementare sunt implicate în mod activ în dezbaterea privind riscurile climatice, tind să se înregistreze cele mai mari punctaje la capitolul „acoperire”. Statele unde urmează să intre în vigoare regimuri obligatorii, de exemplu Marea Britanie, înregistrează punctaje ridicate în privința calității raportărilor.
Barometrul evidențiază o serie de acțiuni pe care companiile le pot întreprinde pentru a asigura satisfacerea noilor cerințe de raportare. Printre acestea se numără includerea riscurilor climatice în raportările financiare, integrarea acestora în sistemele curente de riscuri și nu tratarea lor ca temă separată. Se recomandă ca includerea riscurilor climatice în raportări să fie adoptată acum de companii, fără să se aștepte ca acestea să devină standarde de raportare globale.
