Într-un moment în care preţul petrolului evoluează la cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani, companiile petroliere şi de gaze au nevoie de 500 de miliarde de dolari pentru a-şi rambursa datoriile şi unii dintre ei ar putea să nu supravieţuiască, susţine Bloomberg.

Conform calculelor Bloomberg, numărul obligaţiunilor cu un randament de peste 10% (un semnal de pericol) emise de companiile de petrol şi gaze s-a triplat în ultimul an, iar 168 de firme din America de Nord, Europa şi Asia au de rambursat astfel de obligaţiuni. De asemenea, raportul dintre datorii nete şi câştiguri este la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, conform economica.net și Agerpres.

Kimberley Wood, partener la firma Norton Rose Fulbright LLP, subliniază că dacă barilul de petrol rămâne în jurul valorii de 40 de dolari impactul asupra industriei petroliere ar putea fi unul profund. “Imaginea şi structura industriei petroliere se va modifica în următorii 5-10 ani. Dacă preţul petrolului va rămâne la nivelul actual, numărul falimentelor va creşte cu siguranţă”, a apreciat Kimberley Wood. Joi dimineaţa barilul de ţiţei West Texas Intermediate era cotat la 39,47 de dolari.

Potrivit BMI Research, rambursările de datorii vor creşte până la finele acestui deceniu în condiţiile în care numai în acest an vor ajunge la maturitate datorii de 72 de miliarde de dolari, urmate de 85 de miliarde de dolari în 2016 şi 129 de miliarde în 2017. În total, obligaţiuni şi împrumuturi în valoare de 550 de miliarde de dolari trebuie rambursate în următorii cinci ani. Din datoriile care trebuie rambursate în 2015, companiile petroliere americane sunt responsabile pentru 20%, urmate de companiile chineze cu 12% şi producătorii britanici cu 9%.

În SUA, numărul obligaţiunilor cu randamente mai mari de 10% a crescut de peste patru ori până la 80 în ultimul an. De asemenea, un număr de 26 de companii petroliere din Europa au bonduri din această categorie, inclusiv Gulf Keystone Petroleum Ltd. şi Enquest Plc.

Scăderea preţurilor la ţiţei duce la diminuarea valorii rezervelor de petrol şi la reducerea puterii companiilor de a se împrumuta, într-un moment în care cresc presiunile pentru a înlocui câmpurile petrolifere epuizate.

„Există unele credite care pur şi simplu nu vor putea fi refinanţate sau rostogolite şi companiile ar putea fi nevoite să strângă noi fonduri. Întrebarea este: vor putea să facă acest lucru la nivelele actuale?”, avertizează Eirik Rohmesmo, analist la Clarksons Platou Securities AS.

În plus, retrogradările de rating pun presiuni suplimentare asupra capacităţii companiilor petroliere de a se împrumuta ieftin. În luna aprilie Standard & Poor’s a coborât ratingul Eni SpA, cea mai mare companie petrolieră italiană, iar în aprilie Moody’s Investors Service a retrogradat Tullow Oil Plc.

Kimberley Wood este de părere că marile companii, ale căror portofolii globale includ atât câmpuri petrolifere cât şi rafinării, vor putea face faţă crizei în timp ce jucătorii mai mici care sunt dependenţi de câteva active ar putea avea probleme.