Acasă » Interes general » Compasul competitivității al UE va avea un impact serios asupra sectorului energetic

Compasul competitivității al UE va avea un impact serios asupra sectorului energetic

26 ianuarie 2025
Digitalizare
energynomics

Compasul pentru competitivitate al Comisiei Europene conturează încă o strategie îndrăzneață de revigorare a economiei UE, cu un accent puternic pe inovare, decarbonizare și securitate. Pentru sectorul energetic – un element cheie al tranziției ecologice și a competitivității industriale – planul introduce măsuri transformative menite să remodeleze modul de lucru pentru companii și profesioniști. Inițiativele-cheie cu termene limită la sfârșitul anului 2025 necesită o atenție urgentă, deoarece punerea lor în aplicare în timp util va determina capacitatea Europei de a asigura energie la prețuri accesibile, de a dezvolta tehnologii curate și de a reduce dependențele. Mai jos, am selectat cele mai importante măsuri pentru sectorul energetic și implicațiile acestora, pe baza proiectului de document obținut de Contexte.

 

Pactul de investiții pentru transport durabil (Q3 2025)

Inițiativa vizează reducerea riscurilor investițiilor în infrastructura de încărcare și accelerarea producției de combustibili verzi și cu emisii reduse de carbon pentru transport (de exemplu, hidrogen, biocombustibili avansați). Companiile energetice implicate în rețelele de încărcare a vehiculelor electrice (VE), producția de hidrogen sau de biocombustibili vor beneficia de finanțare mai rapdi și de sprijin de reglementare. Va crește cererea de competențe din partea profesioniștilor din domeniul ingineriei, al gestionării proiectelor și al cercetării și dezvoltării în sectorul energiei regenerabile, în principal pentru implementarea soluțiilor de mobilitate de generație următoare.

 

Platformă comună de achiziționare a materiilor prime critice (Q2–Q3 2025)

Materiile prime critice precum litiul, cobaltul și pământurile rare sunt vitale pentru baterii, turbine eoliene și panouri solare. Platforma centralizată de achiziții a UE va permite agregarea cererii, stabilizarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea costurilor pentru producătorii de energie. Companiile din sectorul energiei regenerabile și al stocării energiei vor trebui să-și adapteze strategiile de achiziții pentru a profita de această platformă. Managerii de pe lanțul de aprovizionare și specialiștii în achiziții vor avea nevoie să se exerseze în navigarea prin sistemele coordonate de UE.

Lansarea platformei până la jumătatea anului 2025 este menită să asigure reziliența în fața șocurilor geopolitice de aprovizionare și să sprijine creșterea producției de tehnologii curate.

 

Strategia Folosiți IA și Strategia Uniunii Datelor (Q3 2025)

Cele două strategii vizează integrarea inteligenței artificiale în sistemele energetice (de exemplu, rețele inteligente, prognozarea cererii) și ameliorarea schimburilor de date în UE. Furnizorii de energie și operatorii de rețele își pot optimiza operațiunile prin analize bazate pe inteligența artificială, în timp ce startup-urile pot dezvolta soluții inovatoare utilizând baze de date publice. Profesioniștii vor avea nevoie de cursuri de perfecționare în domeniul aplicațiilor AI și al guvernanței datelor pentru a exploata aceste instrumente în mod eficient.

Adoptarea rapidă a IA este considerată esențială pentru reducerea decalajului în materie de inovare față de SUA și China, ceea ce face ca lansarea înainte de trimestrul al treilea al acestui an să fie crucială.

 

Legea privind rețelele digitale (Q4 2025)

Aceasta urmărește să modernizeze infrastructura digitală, inclusiv conectivitatea pentru rețelele inteligente și gestionarea energiei bazată pe IoT. Firmele din sectorul energetic trebuie să investească în securitatea cibernetică și în sisteme interoperabile pentru a se conforma noilor standarde. Profesioniștii IT și experții în securitate cibernetică vor fi foarte solicitați pentru a proteja infrastructura critică.

Întârzierile ar putea afecta capacitatea Europei de a construi rețele energetice rezistente și digitalizate în contextul amenințărilor cibernetice în creștere.

 

Inițiativa IA continentală (Q4 2025)

Inițiativa instituie „megafabrici de inteligență artificială” care utilizează supercomputere EuroHPC pentru a crește puterea de calcul a Europei. Inițiativa comună europeană de calcul de înaltă performanță EuroHPC reunește UE, țările europene și parteneri privați pentru dezvoltarea unui ecosistem de supercalcul de clasă mondială în Europa. Companiile energetice pot utiliza aceste resurse pentru cercetare și dezvoltare în domenii precum fuziunea nucleară, optimizarea rețelelor sau captarea carbonului. Cercetătorii și specialiștii în date din domeniul tehnologiei energetice vor avea acces la instrumente de calcul de ultimă oră.

Dezvoltarea capacităților de inteligență artificială până la sfârșitul anului 2025 este vitală pentru a menține Europa în cursa pentru inovare energetică de înaltă tehnologie, mai ales în conextul în care președintele american Donald Trump a anunțat „cel mai mare proiect de infrastructură de inteligență artificială din istorie” – Stargate – pentru a întări infrastructura de inteligență artificială din Statele Unite. Imediat după aceea, trei firme de tehnologie de top – OpenAI, SoftBank și Oracle – au vorbit despre primul proiect de centru date de 1 milion de metri pătrați al grupului, care este deja în construcție în Texas. În același timp, DeepSeek, o firmă chineză de inteligență artificială, și-a lansat modelul R1, care a depășit performanțele celor mai importante companii americane de inteligență artificială, inclusiv OpenAI, Meta și Anthropic, așa cum arată evaluări comparative realizate de surse independente.

 

Actul european privind biotehnologia (Q4 2025)

Deși vizează în primul rând biotehnologia, această lege se intersectează cu bioenergia și producția durabilă de combustibili. Companiile  din sectorul biogazului, al biocombustibililor pe bază de alge sau al transformării deșeurilor în energie pot beneficia de stimulente pentru cercetare și dezvoltare. Profesioniștii din domeniile biotehnologiei și energiei vor găsi oportunități pe piețele emergente ale bioeconomiei.

Alinierea progreselor biotehnologice cu nevoile energetice până în 2025 sprijină diversificarea de la combustibilii fosili.

 

Instrumente de colaborare și de reducere a riscurilor

Potrivit documentului obținut de Contexte, în centrul strategiei UE se află doi facilitatori sistemici concepuți pentru a amplifica impactul măsurilor sectoriale specifice: aprofundarea pieței unice și deblocarea finanțării transformative. Tranziția energetică a Europei se bazează pe o colaborare transfrontalieră fără întreruperi, dar reglementările fragmentate, standardele incompatibile la nivelul infrastructurii și întârzierile birocratice persistă. Ideea este de să fie eliminate barierele intra-UE – cum ar fi normele naționale divergente de autorizare pentru proiectele de rețea sau impozitarea diferită a energiei – pentru a crea o piață cu adevărat integrată. Un alt obstacol este deficitul uriaș de investiții cu care se confruntă UE pentru a-și atinge obiectivele climatice pentru 2030:  800 de miliarde de euro în fiecare an. Capitalul privat este esențial pentru acoperirea acestui deficit. Cu toate acestea, piețele financiare cu aversiune la risc și sistemele naționale de investiții fragmentate au împiedicat finanțarea proiectelor energetice inovatoare. UE încearcă să mobilizeze capitalul prin introducerea unor instrumente de reducere a riscurilor la nivelul UE, cum ar fi mecanisme de finanțare mixtă, garanții pentru obligațiuni verzi și criterii ESG standardizate – pentru a atrage investitori instituționali și fonduri de pensii. Pentru întreprinderile nou-înființate și utilitățile din sectorul energetic, acest lucru ar putea reduce costurile de finanțare pentru proiectele scumpe.

 

Reducerea birocrației

Un problemă persistentă în tranziția energetică a Europei este inerția birocratică – obținerea lentă a autorizațiilor, norme fragmentate și cerințe de raportare care se suprapun, ceea ce întârzie proiectele și crește costurile. Compasul pentru competitivitate abordează frontal această problemă cu un Omnibus de simplificare (februarie 2025) și cu Legea privind acceleratorul de decarbonizare, care extinde procedura rapidă de autorizare – deja pilotată pentru sursele regenerabile de energie – la sectoarele energointensive precum producția de hidrogen și  la infrastructura de rețele. De exemplu, aprobarea parcurilor eoliene, care durează în prezent între 5 și 9 ani în unele state UE, s-ar putea reduce la 2-3 ani în temeiul normelor armonizate, în timp ce evaluările de mediu standardizate ar înlocui criteriile naționale contradictorii. Profesioniștii din domeniul autorizării, al consultanței juridice și al gestionării proiectelor vor beneficia de o reducere a volumului de muncă administrativă, ceea ce ar putea permite implementarea mai rapidă a parcurilor solare, a soluțiilor de stocare a bateriilor și a  proiectelor de interconectare transfrontalieră. Înainte de al doilea trimestru al anului 2025, noua formă de raportare a competitivității de către IMM-uri se va asigura că reglementările UE – de la raportarea privind durabilitatea, la accesul la rețea – sunt proporționale cu dimensiunea întreprinderii, scutind firmele mici de sarcini concepute pentru întreprinderile mari. Obiectivul acestor reforme este să schimbe percepția asupra UE de la un labirint de reglementări, la un ecosistem agil, favorabil întreprinderilor, în care proiectele de energie curată avansează cu viteza necesară.

 

Compasul pentru competitivitate al UE include o foaie de parcurs pentru transformarea sectorului energetic, dar succesul va depinde de punerea în aplicare a unor măsuri prioritare în cel mai scurt timp posibil. Companiile trebuie să se pregătească pentru schimbările de reglementare, să investească în digitalizare și să se implice în platformele UE. Profesioniștii ar trebui să acorde prioritate competențelor în domeniul inteligenței artificiale, practicilor de economie circulară și colaborării transfrontaliere. Având în vedere presiunile geopolitice și economice din ce în ce mai mari, respectarea acestor termene nu este doar strategică – este existențială pentru viitorul energetic al Europei.

Documentul oficial pe care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a numit „Steaua Polară” pentru următorii cinci ani urmează să fie publicat săptămâna viitoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *