Acasă » Interes general » Conferința CNR-CME arată că discuția despre hidrogen începe să capete tracțiune

Conferința CNR-CME arată că discuția despre hidrogen începe să capete tracțiune

26 noiembrie 2021
Interes general
energynomics

Pe 25 noiembrie, CNR-CME în parteneriat cu FEL România (Programul de tineret al CNR-CME) a organizat Conferința „Hidrogenul – O soluție sustenabilă pentru tranziția energetică spre atingerea neutralității climatic”. Atrage atenția numărul și calitatea vorbitorilor participanți, care au garantat un conținut de calitate. Astfel, Cătălin Stancu, expert senior asociat la Horvath&Partners, a amintit că la 8 iulie 2020 a fost lansată Strategia hidrogenului în Europa, urmată, potrivit lui Alexandru Floriștean, Manager Departament Intelligence la Hydrogen Europe, de „certificatul de naștere” al hidrogenului în Europa, la 30 iunie 202, odată cu statuarea conceptului de neutralitate climatică.

„Strategia UE trebuie luată ca un document programatic”, a precizat Răzvan Grecu, director Departament Strategie și Studii de Piață la ENGIE România. “Planurile sunt ambițioase, dar trebuie considerate și costurile, și mijloacele avute la dispoziție. Hidrogenul nu poate fi privit izolat față de alte soluții pentru gaze cu un conținut redus de CO2.” Reprezentanta Transgaz, Director Strategie Elisabeta Ghidiu, a declarat că “drumul spre hidrogen trebuie trecut prin gazul metan. “Transgaz lucrează la proiecte de injecție a hidrogenului în conductele de gaz” și “trebuie să fim la masa discuțiilor toți cei interesați pentru realizarea strategiei pentru hidrogen”, a mai spus domnia sa.

În intervenția sa, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a reafirmat că “pentru anul 2023 planificăm aprobarea cadrului de reglementare privind hidrogenul, corelat cu Strategia care va fi creată în acest sens”. Programul PNIESC urmează să fie actualizat în anul 2022, „iar hidrogenul va avea un loc important. Dezvoltarea producției de hidrogen și utilizarea pentru celule cu combustibil se află în atenția Ministerului Energiei, iar proiectele actuale vor fi pregătite pentru utilizarea gazelor naturale în amestec cu hidrogen”. Potrivit secretarului de stat, la minister a fost creată o direcție de tehnologii noi și un grup de lucru pentru promovarea utilizării hidrogenului.

Vector al decarbonării și dependent de captarea CO2

Gyorgy Szilagyi, director Departament Soluții noi și Proiecte la E.ON, a anunțat că Delgaz este pregătit să asigure transportul unor amestecuri cu 20% hidrogen, iar E.ON este pregătit să fie partener pe tot lanțul tehnologiei de hidrogen. “De altfel, Grupul E.ON are mai mult de 50 proiecte în diferite stadii de dezvoltare, unele fiind în stadiul de implementare”, a mai spus Gyorgy Szilagyi, adăugând: “Proiectele actuale devin competitive dacă există și suport financiar”.

Prețul certificat de emisii de carbon a depășit deja pragul de 71 de euro pe unitate și se va atinge foarte curând și pragul de 100 de euro, s-a afirmat în cadrul conferinței CNR-CME. Acesta este considerat de Petru Rușeț, CEO Siemens Energy, “instrumentul principal pentru decarbonare”. În același timp, Andreas Lier, CEO BASF România, a observat: “clasificarea pe bază de culori a producției de hidrogen nu oferă o caracterizare clară a acestuia. BASF produce mari cantități de hidrogen, dar utilizează o tehnologie cu emisii ridicate de CO2, astfel încât sunt dezvoltate soluții pentru reducerea importantă a emisiilor de CO2”. Industria chimică poate produce hidrogen „curat”, a subliniat Andreas Lier. La rândul său, Ioan Iordache, director executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului (AEHR) și cercetător în cadrul ICSI Râmnicu Vâlcea a întărit: „Culorile afectate hidrogenului nu sunt clare și se preferă noțiunea de hidrogen cu conținut redus de carbon. Dar, fără oameni care se pricep la hidrogen, nu vom avea planuri viabile. Resursa umană specializată este cea mai importantă pentru punerea în practică a proiectelor”.

România se poate poziționa ca un hub pentru hidrogen, crede Georgian Albu, director general FEL România, în opinia căruia o prioritate este stabilirea coridoarelor de transfer de gaz pentru transport de hidrogen. Cristina Bădică, director al Departamentului de Finanțare Europeană, RomCapital Invest, a deplâns faptul că România nu are încă o strategie de realizare a politicilor în domeniul hidrogenului, un document pe care alte țări din jurul nostru îl au. “Se produce și se consumă hydrogen [în România]”, a mai spus secretarul de stat Dan Drăgan: “se constată un interes deosebit din partea investitorilor pentru soluții cu hidrogen, iar legislația primară și secundară privind hidrogenul trebuie să fie actualizată”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *