Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat vineri un nou acord de tip stand-by cu România, pe o durată de doi ani. În cadrul acordului România va împrumuta aproape 2 miliarde de euro cu titlu preventiv. Comunicatul FMI arată că alte 2 miliarde de euro au fost ceruți tot ca prevenție de la Uniunea Europeană.

„Board-ul FMI a aprobat un nou acord stand-by cu o durată de 24 de luni și cu o valoare echivalentă cu 1,75 miliarde de DST (circa 1,98 miliarde de euro sau 170% din cota României la Fond). Autoritățile au informat FMI că intenționează să trateze aranjamentul ca preventiv, astfel că nu intenționează să tragă fonduri. Autoritățile române au cerut, de asemenea, sprijin preventiv și de la Uniunea Europeană, de 2 miliarde de euro.”

Oficial FMI: Noul acord își propune să pună România pe calea ieșirii din mecanismele de sprijin ale FMI

Primul adjunct al directorului executiv al FMI a afirmat că ultimele două acorduri cu FMI au fost un succes pentru România, întrucât au dus la reducerea dezechilibrelor fiscale și de cont curent mari. Acordurile cu FMI au și neajunsuri, și nu sunt suficiente pentru ca România să poate sta iar pe picioarele sale. Tot oficialul FMI amintit mai devreme a afirmat că „PIB real nu a revenit încă la nivelul anterior crizei, economia este încă vulnerabilă la șocuri externe, inclusiv fluxurile volatile de capital, în timp ce agenda de reforme rămâne nefinalizată.” În plus, ”noul acord […] va pune, de asemenea, România pe calea ieșirii din mecanismele de sprijin ale FMI”.

Analizând parcursul României, Consiliul Director al FMI consideră că politicile fiscale și monetare actuale sunt adecvate, iar România își respectă țintele e reducere a deficitului bugetar, în linie cu angajamentele României asumate prin Pactul de Stabilitate și Creștere al UE. Totuși, în România „trebuie să se reziste presiunilor pentru anularea reformelor fiscale, iar reformele instituționale pentru plata arieratelor, prioritizarea investițiilor publice și creșterea absorbției de fonduri UE ar trebui accelerate. Sunt necesare, de asemenea, măsuri pentru lărgirea bazei fiscale, întărirea administrației fiscale și reformarea sistemului de sănătate”, a mai adăugat primul adjunct al directorului executiv FMI.

Sectorul energetic reprezintă o prioritate a noului acord dintre FMI și România

FMI recomandă continuarea dereglementării prețurilor la energie, completată cu măsuri de protejare a consumatorilor vulnerabili.„Este binevenit angajamentul autorităților de a adopta reformele întârziate la companiile de stat, inclusiv îmbunătățirea guvernanței și creșterea implicării sectorului privat”, se arată în comunicat. În sectorul energetic, Guvernul s-a angajat că va vinde „majoritatea portofoliului” de companii din subordinea Ministerului Economiei. Pe lângă privatizări, Guvernul a promis de mai multe ori FMI şi Comisiei Europene că va lista la bursă pachete minoritare din Hidroelectrica (10%), Romgaz (10%), Transgaz (15%) şi Nuclearelectrica (10%). Nuclearelectrica și Transgaz s-au realizat.

În plus față de privatizări și listări ale pachetelor minoritare Guvernul s-a angajat în ceea ce privește sectorul energetic să autorizeze actualul consiliu interimar, în cadrul unei Adunări Generale a Acţionarilor Hidroelectrica, să ia decizii în conformitate cu prevederile legii 31/1990, cautând în acelaşi timp să desemneze un consiliu profesionist în concordanţă cu ordonanţa privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat. O altă măsură ce va trebui luată este clarificarea tratamentului fiscal al titlurilor de valoare Romgaz tranzacţionate pe bursele de valori din străinătate şi adoptarea, dacă este cazul, a bazei legale necesare.

Autoritățile trebuie să diminueze ponderea creditelor neperformante prin amendarea codului insolvenței

Conform comunicatului FMI, organizația financiară internațională consideră că sistemul bancar din România este bine capitalizat, iar dezintermedierea financiară a instituțiilor de credit străine se menține ordonată. Ce este îngrijorător este creșterea ponderii creditelor neperformante. Românii și firmele rămân în urmă cu ratele bancare la creditele pe care le-au contractat în anii trecuți.

„Îmbunătățirea bilanțului de active trebuie accelerată, întrucât creditele neperformante continuă să crească. Amendarea codului insolvenței și adoptarea legislației obligațiunilor garantate ar fi pași importanți în această direcție. Ca prioritate suplimentară în privința politicilor, structura la autoritatea de supraveghere nefinanciară ar trebui adusă la standardele internaționale”, a declarat primul adjunct al directorului executiv FMI.

Guvernul trebuie să definească după ce criterii se prioritează investițiile publice

Conform scrisorii de intenție transmisă FMI, alături de aspectele deja evidențiate mai sus, Guvernul României s-a angajat în prealabil să aprobe o serie de Ordonanțe care să: cuprindă definiţiile standard ale angajamentelor pentru sistemul de control al angajamentelor; definească criteriile de prioritizare pentru proiectele de investiţii publice; lărgească baza de contribuţii sociale prin aplicarea unei taxe obligatorii (contribuţie de sănătate) asupra veniturilor din chirii obţinute de persoanele fizice, care să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014. Ultima taxă impusă a trezit o serie de critici din partea societății românești. Guvernul a decis recent că persoanele care obţin venituri din chirii vor plăti contribuţii de asigurări de sănătate, în limita a cinci salarii brute, respectiv cel mult 611 lei pe lună în acest an.

Odată ce noul acord cu FMI intră în vigoare Guvernul are fixate niște criterii de referință imediate pe care trebuie să le realizeze. Trimestrial, Executivul va începe să publice rapoart privind arieratele şi măsurile corective adoptate de autorităţile centrale şi locale, pe unităţi. Executivul va elabora un pachet de bază în sănătate în cadrul anvelopei de cheltuieli existente ce va defini şi sfera de cuprindere a sectorului privat în sistemul sanitar în viitor.

În domeniul absorbției fondurilor europene, până la jumătatea lunii octombrie se vor elabora proiecţiile financiare pe termen mediu care să identifice corect implicaţiile fiscale ale proiectelor cu finanţare UE, cuprinzând necesarul de cofinanţare, corecţiile financiare şi cheltuielile neeligibile. Tot până la jumătatea lui octombrie trebuie și aprobată lista de proiecte semnificative prioritare, pe baza criteriilor de prioritizare, care să ajute la elaborarea bugetului pe anul 2014.

În luna noiembrie Executivul trebuie să lanseze o ofertă publică iniţială pentru 15% din acţiunile deţinute de stat la Romgaz, să numească un consiliu profesionist la Hidroelectrica, și să aprobe legislaţia privind obligaţiunile garantate. Până la finalul lunii decembrie, Guvernul trebuie să pună în funcţiune complet sistemul de control al angajamentelor, susţinut de modificările legale şi procedurale necesare şi acoperirea cheltuielilor Ministerului Finanțelor Publice şi a încă cel puţin unei alte unităţi adiţionale de la nivel central şi de la nivel local.

Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu România. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să fie finalizat în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat.