Acasă » Interes general » Consultanții fiscali nu știu cum să calculeze ”taxa pe stâlp”, cer lămuriri MF, care admite că nu s-a respectat piața

Consultanții fiscali nu știu cum să calculeze ”taxa pe stâlp”, cer lămuriri MF, care admite că nu s-a respectat piața

6 martie 2025
Interes general
Bogdan Tudorache

Camera Consultanților Fiscali (CCF) atrage atenția asupra neclarităților noului impozitul pe construcții, denumit în industrie ”taxa pe stâlp”. Organizația susține că legislația este interpretabilă atât în privința valorilor luate în calcul, cât și în ceea ce privește serele, solariile ori silozurile. În acest sens, CCF a trimis o adresă către Ministerul Finanțelor prin care solicită lămuriri, precum și o listă de posibile soluții de clarificare a legislației. În același timp, ministrul Finanțelor admite că în adoptarea acestei taxe nu s-a respectat piața, dar promite că până la finalul lunii martie lucrurile se vor clarifica.

Taxa pe construcții speciale a fost introdusă și retrasă și în urmă cu câțiva ani, în urma numeroaselor proteste ale industriei, și chiar a unor procese câștigate în instanță.

Investitori în regenerabile intervievați de Energynomics au declarat anterior că noua taxă, introdusă brusc, în decembrie, le afectează întreaga schemă de finanțare și co-finanțare a proiectelor, mai ales când e vorba de co-finanțare prin fonduri europene sau bancare a unor proiecte deja aprobate.

”Impozitul pe construcții introdus prin OUG 156/2024, denumit public și ‘taxă pe stâlp’, are nevoie de clarificări din perspectivă fiscală. Legislația este interpretabilă atât în privința valorilor luate în calcul, cât și în ceea ce privește serele, solariile ori silozurile”, se menționează în comunicatul CCF.

Pe de altă parte, însuși ministrul Finanțelor admite că introducerea taxei nu a fost făcută cu consultarea pieței. El spune că reglementările referitoare la „taxa pe stâlp” vor fi publicate în ultima săptămână a lunii martie.

„Taxa pe construcţiile speciale este o taxă introdusă anul trecut, ştim foarte bine. A fost o decizie luată în ultimele zile ale lunii decembrie, fără a respecta acele angajamente pe care eu, ca ministru al Mediului, de exemplu, le-am putut respecta de fiecare dată şi pe care le-am considerat foarte importante. Chiar dacă este nevoie de luni de zile de discuţie, când am decis pe SGR (Sistemul Garanţie-Returnare – n.r.), toată lumea a avut timp să se pregătească. Aşa ar fi de dorit şi această taxă pe construcţiile speciale, care se află astăzi în analiză detaliată la minister. Zilnic, se întâlnesc colegii mei cu fiecare sector în parte, cu toate industriile pe care va trebui să se conformeze şi va trebui să plătească acest impozit. Calculele sunt din ce în ce mai relevante şi mai exacte. Cu siguranţă vom veni cu reglementări în ultima săptămână a lunii martie, reglementări pe care avem ocazia acum în cursul lunii februarie, în cursul lunii martie, să le discutăm pe toate detaliile şi pe toate elementele”, a afirmat Tanczos Barna.

”Construcțiile pot avea mai multe valori: valoarea de achiziție, valoarea rămasă neamortizată, valoarea de piață, valoarea reevaluată. Cu alte cuvinte, este dificil pentru contribuabili să determine baza de impozitare când aceasta este neclară. De asemenea, legat de același aspect al clarității legii și aplicării sale unitare, apreciem că se poate pune și problema indicării exacte a sursei de informații ce se va folosi pentru stabilirea valorii bazei de impozitare”, susțion consultanții fiscali.

Conform comunicatului CCF citat de Agerpres, o altă problemă este legată de contribuabilii care încetează să existe în cursul anului.

”În înțelegerea noastră, se calculează și se datorează impozitul pe construcții pentru întreg anul fiscal, indiferent pentru ce perioadă din an acesta a existat”, se mai precizează în comunicat.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *