În România s-au consumat anul trecut peste 11,2 milioane de tone de ţiţei, cu aproximativ 4% mai mare decât în 2014, când la nivel național s-au utilizat circa 10,8 milioane de tone. Defalcat pe proveniență, puțin peste 4 milioane de tone au fost extrase din depozite interne iar 7,5 milioane de tone (circa 67%) au provenit din import, arată Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

“În perioada 2010-2015, producţia a scăzut cu un ritm mediu anual de circa 1,2%, în timp ce importul a avut o evoluţie oscilantă, în creştere către sfârşitul perioadei, aceasta probabil datorită unei cereri crescute de combustibili derivaţi din ţiţei, pe fondul scăderii accentuate a preţului barilului de ţiţei. Această evoluţie este susţinută şi de creşterea cu 5,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, a volumului cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule”, arată CNP.

În mod evident, scăderea accentuată a prețului petrolului înregistrată din a doua parte a anului 2014 a dus la contractarea abruptă a profiturilor companiilor petroliere și a proiectelor de investiții. La nivel mondial, companiile petroliere nu numai că reduc personalul și diminuează valoarea investițiilor care mai sunt ținute pe rol, dar unele dintre ele au trecut și la vânzarea de active. România nu este nici pe departe ferită de aceste tendințe, indică raportul asupra industriei petroliere realizat de CNP.

“Programul de investiţii al OMV Petrom pentru 2015, estimat la circa 1 miliard de euro, din care aproape 85% dedicat proiectelor de explorare şi exploatare, a fost redus, faţă de anul anterior, cu circa 30%. Ca urmare, această reducere va avea un impact negativ asupra producţiei viitoare de hidrocarburi. Reprezentanţii companiei preconizează, de asemenea, că un potenţial mediu scăzut al preţului la ţiţei pe o perioadă îndelungată se aşteaptă să ducă la scăderea investiţiilor anuale în explorare şi producţie cu 25-35%, precum şi a producţiei de hidrocarburi cu până la 4,0% între 2015 – 2017 faţă de 2014”, mai spune raportul menţionat.

Cu toate acestea, cererea pe piaţă a produselor petroliere a crescut în primele zece luni ale anului 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior. Astfel, ramura „fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului” a înregistrat o creştere a producţiei cu 3,5%, dar cifra de afaceri a cunoscut cea mai scăzută valoare (-24,4%) de după anul 2009, scriu analiștii de la CNP. probabil,

Totodată, cantitatea de ţiţei supus prelucrării a crescut cu circa 1% la zece luni anul 2015. “Benzina este cel mai important, dar şi cel mai utilizat combustibil lichid obţinut prin diferite procedee de rafinare a petrolului. Spectrul larg de întrebuinţări a condus la dezvoltarea producţiei, astfel că, în primele zece luni ale anului 2015, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, s-a înregistrat o creştere a producţiei cu 1,8%”, indică raportul CNP. În ce privește producția de motorină, aceasta a marcat o creştere de 3,2% în intervalul ianuarie – octombrie 2015, faţă de perioada similară din 2014.

Producția de păcură s-a mărit cu 5,6% iar cea de bitum a avansat cu 30,3%, gazele de rafinărie au crescut în volum cu 4% și gazele lichefiate cu doar 0,4%.

Productivitatea muncii din ramura “fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului” a avansat în primele zece luni ale anului 2015 cu 9%, deși locurile de muncă din această ramură s-au redus cu 2,6%, subliniază reprezentanții CNP.

Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), în primele opt luni ale anului trecut exporturile şi importurile de produse petroliere au scăzut ca valoare cu 17,9%, respectiv 2,9%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Totodată, în intervalul analizat, importurile de ţiţei au scăzut cu 31% faţă de perioada similară din 2014. Pentru primele opt luni ale anului curent, balanţa schimburilor comerciale pentru produsele petroliere a înregistrat un excedent de 659,2 milioane de euro (-30%), mai menționează raportul emis de CNP.