Contorizarea și rețelele inteligente sunt încă realități prea îndepărtate de România, deși câteva zeci de mii de contoare inteligente au fost deja instalate, iar până la sfârșitul anului, alte 100 de mii de unități vor ajunge la beneficiari. Ritmul instalărilor este încă lent, iar datele adunate insuficiente pentru a trage concluzii. E clar însă că obstacolele sunt numeroase și diverse – de la lipsa de educație a publicului, la starea fizică a rețelelor de distribuție și incertitudinea dinspre reglementator.

Care este ritmul implementării contorizării inteligente și în ce măsură se respectă calendarul oficial?

S-a pornit la drum cu pași mici în acest domeniu datorită provocărilor existente – prima dintre acestea fiind găsirea și adoptarea celei mai bune soluții. Pentru moment se continuă dezvoltarea proiectelor pilot. De exemplu, ENEL – al doilea operator de distribuție din țară, cu 2,7 milioane de clienți – și-a rezervat întreaga perioadă 2013-2014 pentru aceste activități, pentru ca apoi să se intre într-un ritm normal de implementare. Cea mai dinamică piață în acest sector va fi Capitala, dar nu trebuie să neglijăm nici celelalte zone unde sunt active companii ca E.ON, CEZ sau ELECTRICA.

Este mult prea devreme să ne exprimăm în legătură cu respectarea calendarului oficial, însă un lucru este sigur: întregul proces de implementare, condiționat și de țintele asumate (80% pentru 2020 și 100% pentru 2022), nu va putea fi finalizat cu succes fără o strânsă colaborare între operatorii de distribuție, adăugând suplimentar clienții și furnizorii de echipamente.

Mai mult, retehnologizarea stațiilor și punctelor de alimentare devine foarte importantă, iar necesarul de investiții este uriaș. Fiecare companie alege diverse forme de prioritizare, în limitele tarifului aprobat de ANRE.

Care sunt principalele probleme întâmpinate?

Prima mare problemă ar fi că, într-o perioadă scurtă de timp, trebuie „să educăm” consumatorii în privința numeroaselor opțiuni și avantaje de care vor beneficia după procesul de implementare a contorizării inteligente. Vom avea nevoie de o promovare masivă în cadrul tuturor canalelor de comunicare (media, social media și multe altele) pentru a rezulta în final efectul scontat.

Trebuie „să educăm” consumatorii în privința numeroaselor opțiuni și avantaje de care vor beneficia după procesul de implementare a contorizării inteligente.

O altă mare problemă este legată de costuri, costuri ce se vor regăsi în factura de energie electrică pentru o perioadă semnificativă de timp și care constituie momentan un subiect tabu. Există numeroase exemple de state care s-au confruntat cu probleme mari datorită costurilor ridicate și a beneficiilor sub așteptări. Aș menționa Marea Britanie, California, dar și Germania, țară care a respins țintele specifice în domeniu stabilite de UE. Este cazul ca asemenea exemple să ne facă să acționăm cu prudență pentru a reduce riscurile inevitabile.