Pe 15 iulie, Energynomics a organizat conferința ONLINE dedicată noilor investiții în energie pe baza contractelor bilaterale de achiziție a energiei electrice (PPA-uri). Cei șase vorbitori invitați au acoperit întreaga plajă de interese și expertiză, provenind din segmentul juridic (CMS) și financiar (ING Bank și BCR), dar și din zona producătorilor (Romgaz, Photon Energy, EnerCap Capital Partners). După de prezentările inițiale, dedicate situației actuale pe piața din România, mai bine de 30 de minute, vorbitorii au răspuns întrebărilor lansate de cei peste 200 de persoane înscrise în platforma online MyConnector. Evenimentul a fost susținut de CMS, BCR, ING Bank, Photon Energy și Tinmar.
V. Ciolpan, Romgaz: Vizăm investiții dedicate marilor consumatori industriali
Încă din urmă cu câțiva ani, în urma dezvoltării parcurilor regenerabile, Romgaz a observat nevoia sistemului energetic pentru echilibrarea producției. ”Am considerat că este cel mai bine să fim contraparte acestei producții, să echilibrăm acele intervale când nu există producție”, spune Vasile Ciolpan, Directorul Departamentului Comercial al Romgaz.
”Centralele care utilizează gaze au abilitatea de a urmări sarcina, într-o anumită măsură. Romgaz dorește să dezvolte acest concept în continuare, pentru a fi parte a pieței de echilibrare. Dar nu numai, ne interesează inclusiv livrări în bandă sau profilate. Totuși, atunci când vorbești de investiții, vorbești de termen lung, iar riscurile investiției trebuie atenuate sau ținute sub control. Și atunci între producător și furnizor trebuie să existe un contract pe termen lung, care să fie avantajos sau cel puțin bazat pe beneficii reciproce pentru cei doi parteneri. Conceptul nostru de investiție are în vedere acest contract, mai mult, avem în vedere chiar parteneriate care să susțină investiția, să contribuie la realizarea ei și să fie în folosul consumatorului care să fie și parte a proiectului. Vizăm investiții dedicate marilor consumatori industriali, o formă de asociere sau o companie separată în care consumatorul să fie și parte – pentru transparență, împărțirea riscurilor și derularea proiectelor”, a spus Ciolpan.
Oana Mogoi, ING Bank: Avem nevoie de instrumentele care să diminueze riscurile
În ultimii opt ani, începând din vara anului 2012, după interzicerea prin Legea Energiei a încheierii de contracte bilaterale de vânzare-cumpărare a energiei electrice, au apărut în piață încercări și modalități de refacere a pieței. Aceste metode au intrat, însă, în conflict cu Legea Energiei și au creat o incertitudine legislativă cu impact asupra sentimentului investițional și al apetitului din partea finanțatorilor”, spune Oana Mogoi, Sector Head Utilities & Natural Resources, ING Bank România.
„La opt ani după iulie 2012, există semnale că lucrurile se vor schimba, dar într-un mod asemănător. Eu urmăresc acest subiect și simt că ne pierdem în amalgamul legislativ. Avem Legea Energiei, avem regulamentele europene aplicabile din ianuarie 2020, avem Ordonanța 74 care intră în conflict cu regulamentele europene, întrucât acestea nu fac distincție între proiectele existente și cele noi. Astfel, apar mai multe întrebări: la care dintre acestea trebuie să se raporteze participanții la piață?; ce se va întâmpla cu proiectele existente? Sunt mulți investitori care au rămas cu capital blocat în aceste proiecte, neavând, practic, posibilitatea de a vinde sau refinanța aceste proiecte in lipsa unor astfel de contracte”, a atras atenția Oana Mogoi.
„Trebuie să înțelegem de ce un finanțator își dorește în structura de finanțare acest tip de contracte. În primul rând, fiind vorba de cele mai multe ori de investiții greenfield sau de companii care au ca scop principal producția și vânzarea de energie electrică, având o singură sursă de venituri și, implicit, de rambursare a împrumuturilor bancare, este nevoie de mecanisme de stabilizare a cash-flow-urilor viitoare. Unul dintre acestea este fixarea veniturilor, prin asigurarea vânzării întregii producții la un preț prestabilit, acest lucru fiind posibil prin încheierea de contracte bilaterale de vânzare-cumpărare a energiei electrice. Ce alte elemente legate de acest contracte sunt în atenția finanțatorilor? În primul rând, vorbim de riscul de contrapartidă, respectiv de calitatea cumpărătorului, care trebuie analizat înainte de accesarea finanțării. Aceasta este una dintre principalele probleme aduse de constrângerile din Legea Energiei – imposibilitatea de a semna un contract înainte ca un proiect sa fie operațional, precum și posibilitatea de a sfârși cu o contrapartidă nebancabilă.
De asemenea, analizăm și clauzele contractuale a acestor contracte, respectiv perioada de valabilitate, care trebuie să acopere perioada finanțării, clauzele de denunțare unilaterală și penalitățile/ compensațiile existente în cazul în care o parte nu își respectă obligațiile contractuale. Rămâne de văzut cum se vor rezolva toate aceste inadvertențe legislative, dar eu sunt optimistă deoarece lucrurile par sa se miște în această direcție cu scopul de a dezmorți investițiile în acest sector.”, a subliniat Oana Mogoi.
Varinia Radu, CMS: Investitorii privesc din nou către România
Contractele bilaterale și finanțările unor noi proiecte energetice revin din ce în ce mai des în agenda publică, întrucât în ultimii ani se vorbește din ce în ce mai mult de transformarea și reconfigurarea mixului energetic al României, în contextul noilor ținte de decarbonizare stabilite la nivel european, a susținut Varinia Radu, Head of Energy Romania, CEE deputy head of EPC, CMS.
”De asemenea, vorbim despre necesitatea unor noi finanțări prin perspectiva obiectivului pentru regenerabile asumat recent de România, de 30,7% până în 2030, dar și pentru că schema de sprijin având la bază certificate verzi a luat sfârșit în 2016. În acest context, trebuie să ținem cont și de noua legislație europeană: Regulamentul privind piața comună de electricitate, Regulamentul 943 și Directiva europeană 944, care va intra în vigoare în anul următor”, a spus Varinia Radu.
Contractele bilaterale de tip PPA sunt încheiate de producători cu diverse categorii de cumpărători: utilități și traderi care vor să-și asigure o cotă de regenerabile pe termen lung în portofoliu, corporații mari consumatoare de electricitate, care-și doresc să-și asigure energia în mod sustenabil pe termen lung, sau entitățile din industria grea, care vor să-și asigure pe termen lung un grafic clar al costului energiei.
”Salutăm mesajele Autorității de Reglementare (ANRE) și a Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) în acest sens. Ordonanța 74 a venit să clarifice în mod expres și să permită acest tip de contracte, doar pentru proiectele care vor fi operaționale începând cu iunie 2020. Ordonanța își urmează cursul de adoptare legislativă și sperăm că această clauză va rămâne în forma finală a legii – fie că va fi aplicabilă pentru toate proiectele, pentru capacitățile de generare, fie că nu”, a punctat Varinia Radu.
Staicu, BCR: Ne îndreptăm către o nouă perioadă de investiții
Contextul economic și politic la nivel european este unul favorabil, un punct important de menționat fiind faptul că amortizarea, în cazul noilor proiecte regenerabile, are loc pentru un preț al energiei de circa 50-60 euro/MWh. ”În acest caz, proiectele nu mai au nevoie de subvenție – au sens economic și fără aceasta. Am putut să vedem astfel de proiecte – puține, dar au existat – în anul 2019. Contextul economic favorizează noile investiții… Sunt încrezător că ne îndreptăm către o nouă perioadă de investiții în capacități regenerabile”, a susținut Sebastian Mihai Staicu, Project Finance Manager, BCR.
În același timp contractele bilaterale (PPA-uri) oferă o predictibilitate a veniturilor pe termen lung, reducând din volatilitatea fluxurilor de numerar (cash flow). Astfel este diminuat riscul de investiție, iar investitorii pot accesa finanțări mai ieftine pe termen lung.
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI SEBASTIAN STAICU
”S-au creat o multitudine de variante de PPA-uri. Există PPA-ul clasic, Merchant PPA, între un producător și un furnizor de energie, care a fost disponibil în piață până în anul 2014, iar acum e posibil pentru producători mici, de sub 3 MW. Odată cu OUG 74 este din nou posibil acest Merchant PPA, diferența față de un Corporate PPA fiind că ultimul este încheiat între un producător și un consumator final, direct. Așteptăm să vedem cum iese legea din Parlament”.
Valentina Ivan, EnerCap: Avem mare nevoie de PPA-uri
EnerCap Capital Partners a investit în proiecte regenerabile de aproximativ 500 de MW în Europa, în solar și eolian, în țări precum Polonia, Cehia, Croația și România.
”Am investit în aceste proiecte cu susținerea BERD și BEI, dar și a unor bănci comerciale partenere”, a precizat Valentina Ivan, Director, Energy Investment Policy, EnerCap Capital Partners. Punctul forte al EnerCap costă în gestionarea ciclului complet de viață al proiectelor. Avem o experiență vastă în astfel de proiecte, pentru că ne implicăm în toate aspectele, de la dezvoltare, conectare la rețea, achiziții de echipamente, construcție, finanțare, contracte bilaterale și până la gestionarea acestor active.”
În România, EnerCap deține o centrală eoliană de 80 de MW, investiție realizată în 2012 și premiată de BERD pentru proiectul anului Project Finance.
”Trebui să luăm în calcul faptul că aceste PPA-uri nu sunt decât ultima piesă a puzzle-ului pentru a lua în considerare un proiect regenerabil în România. Trebuie să se alinieze multe condiții, este un proces care este de multe ori frustrant și cu mari dureri de cap. În România ai probleme de la securizarea terenului, până la riscurile de reprezentare și până la autorizare – comparativ cu alte țări, în România ne ia aproape dublu să obținem avizele și permisele. Accesul la rețea și conectarea sunt procese administrative anevoioase, care durează mult mai mult decât în alte țări europene, și vine cu costuri mai mari – de cele mai multe ori trebuie să plătești pentru întărire de rețea sau alte cheltuieli impuse de distribuitori sau de Transelectrica. Cheltuielile de echilibrare sunt, iarăși, foarte mari în România, sunt aproape duble față de alte țări europene. Sper ca, odată cu reglementările din această toamnă și cele de anul viitor, aceste cheltuieli să fie diminuate”, a mai spus ea.
Lauru Bădiță, Photon Energy: Suntem aici pentru noi investiții și așteptăm clarificarea legislației
Investitorii în regenerabile pot produce acum, cel puțin când vine vorba de parcuri solare, fără a mai avea nevoie de subvenție, însă au nevoie de contracte bilaterale și de clarificarea situației legislative, a susținut Lauru Bădiță, Country Manager România, Photon Energy.
”Din punct de vedere al investitorului – poziție în care ne aflăm și dorim să putem dezvolta noi proiecte de energie solară – contractele de tip PPA sunt un instrument foarte bun și eficient, când ne prezentăm în fața finanțatorilor. Suntem într-o poziție foarte bună în anul 2020, când producerea de energie poate fi suportată în varianta de grid parity. În ultimii 10 ani prețul panourilor a scăzut aproape cu 90%, undeva la 0,2 eurocenți pe W, iar costurile de investiții per MW solar se situează la 500.000 de euro. De asemenea, schemele-suport au fost deja încheiate, mai sunt câteva contracte pentru diferență în țările din Uniunea Europeană, dar, legal, toată energia produsă poate fi vândută pe piață, fie pe zona centralizată, fie prin PPA-uri. Mai mult decât atât, în urma declinului prețului energiei din ultimii ani, acesta a revenit la un nivel care poate genera noi investiții în regenerabile”, a spus Lauru Bădiță.
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI LAURU BĂDIȚĂ
”Din punct de vedere al parcurilor noastre, bine-întreținute, putem vorbi de o durată de viață de 30 de ani, comparabilă cu durata de viață a unui imobil. Dacă se iau în considerare tehnologia și mentenanța pe durata de viață unui parc solar, este o investiție sigură – cu fluctuațiile aferente de preț. Atât corporate PPA, cât și virtual PPA pot fi puse în practică și la noi. Noi suntem aici, și până la clarificarea ultimelor aspecte legislative, a Ordonanței 74 – noi vom continua să investim în energie regenerabilă”, a mai spus el.
Conferința „Investiții în energie prin contracte bilaterale pe termen lung (PPA)” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri CMS, BCR, ING Bank, Photon Energy și Tinmar.
S-au înscris pe platforma MyConnector pentru a participa la dialog 220 de persoane, reprezentanți ai unor organizații precum AB Instal, ABB ASEA BROWN BOVERI SRL, ABB POWER GRIDS SRL, ADX Energy, AFEER, Alpiq Energy SE, ANRE, Atlantic Council, Automatica, Axpo Energy Romania SA, BCR, BRD-GSG, Business France Romania, CEC Bank, CEE Equity Partners, Centrul Roman al Energiei, CET-Nord JSC, CEZ Romania, Chimcomplex, CIECH Soda Romania SA, Consiliul Concurenței, CRH Ciment (Romania) SA, Delgaz Grid, East Solar Electric, Electra Norte, Electrica Furnizare SA, Electrica SA, Electrica Serv, Ambasada Canadei în România, Energobit, Energy Distribution Services, Energy Serv, Enesa Solar, Enevo Group, ENGIE Romania, E.ON Energie Romania, Ewind SRL, EximBank, Eximprod, EY, Greencells, GSP Offshore, Helioexpert, Kawasaki Gas Turbine Europe GmbH, King’s College London, Krone Solar, Linde Gaz Romania, Marsh, Mazarine Energy Romania, MET România Energy, Mitsubishi Corporation, Monsson, NEPI Rockcastle, Next Energy Partners, NIS Petrol, OCD Capital & Resource, OPCOM, Orange Romania, Procredit Bank, Renault, Repom, Romgaz, Safetech Innovations, Servelect, Siemens, Siemens Gamesa, Termoficare Oradea, Three Seas Initiative Infrastructure Investment Fund, TIAB, Unicredit Bank, UPRUC, Veolia Energie Romania, VERBUND Wind Power Romania, Volta Grup SRL.