Alec Bălășescu, Co-fondator Re-Genera Group

Re-genera.eu

Războiul este o tragedie umană cu consecințe teribile care persistă peste generații. Este, de asemenea, un generator direct sau indirect de inovație, prin condițiile socio-politice și economice pe care le creează. Războiul din Ucraina nu face excepție. Pentru Uniunea Europeană, acest conflict a scos la iveală fragilitatea politică și lipsa de sustenabilitate a democrațiilor atunci când și dacă acestea depind de surse de energie provenind din locuri sau țări care nu subscriu la respectarea sistemului democratic. S-a adăugat cea mai fierbinte vară din istoria înregistrată, marcată la nivel global de fenomene climatice extreme, de la secete severe în Europa, până la inundații de anvergura unui potop în Pakistan. Împreună, avem o furtună perfectă suflând în pânzele tranziției energetice.

REPowerEU a fost răspunsul oferit rapid de către Comisia Europeană la noile condiții globale, comunicat în mai 2022, prin care se urmărea în mod explicit eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia, pe de o parte, și să acționeze decisiv pentru a reduce schimbările climatice și efectele acesteia, pe de altă parte. Planul necesită investiții estimate șa 210 miliarde de euro până în 2027, cu fonduri suplimentare puse la dispoziție prin programe de finanțare și granturi (vezi REPowerEU).

Planul acoperă toate sectoarele energetice, cu directive specifice privind dezvoltarea infrastructurii și a politicilor care să conducă la atingerea obiectivelor declarate ale inițiativei. Propunerea Comisiei de a ridica de la 40% la 45% ponderea surselor regenerabile din energia produsă în anul 2030, creează cadrul necesar pentru alte inițiative, inclusiv „o Strategie solară dedicată a UE menită să dubleze capacitatea solară fotovoltaică până în 2025 și să instaleze 600 GW până în 2030.

Unul dintre detaliile importante și adesea trecute cu vederea este că nu numai sursa de energie, ci și producția și distribuția de energie regenerabilă în sine trebuie să fie durabilă și ecologică. Producția de energie solară are două particularități importante: costurile ridicate pentru investiția inițială compensate cu costurile reduse de funcționare și o utilizare intensivă a terenului. Costul ridicat al investiției inițiale ar trebui să-i determine pe investitori să caute acces la finanțare la costuri mai mici. Acest lucru îi orientează automat către îndeplinirea standardelor de guvernanță socială de mediu (ESG). Utilizarea intensivă a pământului și dilema pe care o suscită (alimente vs energie) pot indica alegerea drumului agrovoltaic, adică utilizarea terenului de sub panouri pentru agricultură (intensivă). Deși aceasta este o direcție importantă care are potențialul de a atenua potențialele conflicte privind utilizarea terenurilor, nu răspunde neapărat criteriilor de ESG – deoarece agricultura intensivă nu este neapărat durabilă, iar multe terenuri agricole sunt în proces de deteriorare rapidă provocată direct de monoculturile industriale. Standardele de ESG însele se găsesc într-o perioadă de criză și au nevoie de o redefinire, în condițiile în care criteriile prea laxe conduc deja la finanțări nepotrivite, dezinformare verde (“greenwashing”) și oportunități pierdute – vezi The Economist.

Terenurile au nevoie de restaurare și regenerare, iar modelele ESG trebuie să măsoare mai puțin, dar mai eficient. O cale de urmat pentru a ajuta regenerarea terenurilor și agricultura contribuind în același timp la standarde ESG mai aplicate este de a pune conținut lângă marketing, adică de a implementa strategii pe termen mediu și lung pentru administrarea terenurilor, care să fie mai mult decât simplă utilizare duală a terenului. În același timp este nevoie de standarde atât pentru industrie, cât și pentru finanțatori. Împreună cu, sau în loc de agricultura intensivă, proiectele fotovoltaice ar putea concepe modalități inovatoare de a crea habitat pentru polenizatori, implicând comunitățile științifice și locale, aducând astfel beneficii pentru un mediul uman și natural mai larg, incluzând agricultura. Un set standardizat de criterii pentru construirea de ferme fotovoltaice, bazate pe abordări științifice privind conservarea terenurilor, însoțite de politici locale și regionale și de stimulente pentru punerea lor în aplicare ar putea atenua riscul de dezinformare verde.

Componenta de inovare din cardul REPowerEU trebuie să ia în considerare nu numai inovația tehnologică în producția și distribuția energiei, ci și inovația la nivel de politici și guvernanță pentru a-și atinge cu succes obiectivele. Doar la intersecția dintre tehnologie, politică și ecologie putem găsi o cale înainte și doar într-o manieră care să integreze comunitățile locale și părțile interesate în eforturile de tranziție energetică. Proiectele fotovoltaice ar trebui să evite să devină „câmpuri de oțel” – așa cum sunt cunoscute popular în Alberta, Canada – și să urmărească să fie adevărate laboratoare de administrare și regenerare a terenurilor.