Avem nevoie de o strategie care să vizeze modul în care infrastructura de transport și distribuție trebuie să se comporte și obiectivele la care trebuie să răspundă în următorii 10-15 ani, a spus Corneliu Bodea, la EnergynomicsTalks. Pornind de la acest orizont trebuie dezvoltată o strategie care să includă cel puțin două componente. Prima se referă la indicatorii tehnici și direcțiile de investiții pe care autoritățile le impun operatorilor din zona reglementată. O altă direcție ar trebui să fie cea a suportabilității în tarif.
”Cele două paliere trebuie astfel îmbinate încât etapizarea investițiilor și, în consecință, etapizarea pentru atingerea indicatorilor de către operatori să fie aliniate cu capacitatea de a fi susținute în tarife”, a pledat Corneliu Bodea. Președintele Centrului Român al Energiei – CRE a explicat că reglementatorul direcționează investițiile operatorilor și le influențează comportamentul pornind chiar de la setul de indicatori impuși pentru a fi respectați. Un indicator de performanță (KPI) care se referă la numărul de minute de întrerupere a furnizării de energie electrică, direcționează operatorul să facă mai multe investiții pentru dezvoltarea zonei rurale. Un indicator care se referă la numărul de clienți care au suferit întreruperi va încuraja operatorul să dezvolte mai degrabă zona urbană.
Nu am încurajat corespunzător contorizarea inteligentă
Corneliu Bodea a dat exemplul creșterii capacității de preluarea a energiei regenerabile în rețelele de distribuție și transport. “Nu este suficient să impui obligația de preluare a energiei, pentru că există niște constrângeri tehnice care nu pot fi depășite. Este nevoie de o înscrierea pe o anumită direcție strategică, în baza căreia se pot face investiții având în vedere ceea ce ne propunem sau anticipăm că se va întâmpla în următorii 10-20 de ani”, a mai spus președintele CRE.
Un alt exemplu este contorizarea inteligentă. “Nu am încurajat distribuitorii în mod corespunzător pentru a investi în această direcție și când dăm de această problemă o rezolvăm propunând ceva care este imposibil de aplicat.” Este imposibil ca un consumator casnic să își cumpere și să își instaleze singur contorul, susține Corneliu Bodea. Echipamentul de contorizare este un mijloc metrologic, trebuie să aibă verificarea metrologică într-un laborator, trebuie să aibă sigilii etc.
Dacă ANRE dorește să rezolve această problemă într-un mod coerent ar trebui să deschidă calea pentru apariția unor operatori de măsură independenți, consideră Corneliu Bodea. „Posibilitatea de a exista un operator de măsură diferit față de operatorul de distribuție este inclusă în legislația europeană și inclusiv în legea 123. Există însă piedici la nivelul reglementării și chiar la nivel legislativ care ar trebui îndepărtate pentru a putea permite unui terț să intervină și să-și monteze propriul sistem de măsurare.”
Frigiderul împotriva rețelei inteligente
Potrivit lui Corneliu Bodea, în prezent, în România există astăzi în jur de 1-1,2 milioane de contoare inteligente instalate, adică ceva mai mult de 10% din cei 8-9 milioane de consumatori. România și-a propus ca până în 2028 80% din contoare să fie inteligente. “Este aproape imposibil având în vedere că până atunci nu mai avem decât 5 ani de zile și ar trebui să instalăm aproximativ un milion de contoare pe an”, consideră președintele CRE.
În plus, s-a constat că există probleme în funcționarea unor sisteme de contorizare inteligentă. La unele dintre acestea, “există o rată mare de insucces în transmiterea datelor, există situații unde deși s-a instalat contorul inteligent acesta nu transmite corect datele la distanță”, a spus Bodea. Sunt în principal două probleme tehnice, iar ANRE face controale și obligă distribuitorul să scotă echipamentul respectiv din baza de active reglementate. Prima problemă ține de forma de comunicare aleasă – Power Line Carrier. Aceasta este cea mai ieftină opțiune și permite ca informația să fie transmisă prin intermediul liniei de curent. „Nu este un mediu de comunicare ideal. Poți să ai contacte defecte sau poate apărea un ‘zgomot’ prea mare pe rețea, introdus de altă aparatură, ‘zgomot’ care perturbă transmiterea semnalului”, a explicat Corneliu Bodea. “A doua categorie de probleme este cea legată de software, de transmiterea și interpretarea datelor, de sistemele de meter data management care “până sunt viabilizate pot să prezinte erori”. “Vă dau un exemplu încă și mai absurd!”, ne-a spus expertul. „Nu este nici problema liniei, nici problema contorului, ci este problema unui frigider la vecinul de la etajul 7! Atunci când pornește și oprește compresorul, introduce un ‘zgomot’ pe rețea care distruge transmiterea semnalului de la toată scara de bloc.” Fiind într-o fază atât de incipientă cu instalarea de contoare inteligente, este inevitabil ca astfel de probleme să apară, consideră Corneliu Bodea – „sunt bolile copilăriei”.
Antreprenorul Corneliu Bodea este CEO al Adrem, un grup de firme românești cu o istorie de peste 25 de ani pe piața din România, care include Adrem Invest, Adrem Link și Adrem Engineering. Adrem Invest este specializată în lucrări de dezvoltare, digitalizare și mentenanță a rețelelor electrice și oferă servicii complete pentru rețelele de utilități, inclusiv administrarea grupurilor de măsură și managementul contorizării inteligente. Grupul Adrem estimează, pentru 2023, o cifră de afaceri de peste 250 milioane de lei.
Din 2014, Corneliu Bodea deține și poziția de Președinte al Centrului Român al Energiei – CRE, organizație neguvernamentală activă în domeniul energetic, cu activitate în România și la Bruxelles.