Mihai – Marius Voronca
Doctor Inginer, Director executiv al Fondului Român pentru Eficienţa Energiei
În peisajul lumii financiare din ţara noastră, Fondul Român pentru Eficienţa Energiei (FREE) face o figură distinctă, fiind o instituţie financiară nebancară care este organizată şi funcţionează în baza unei legislaţii proprii. Diferenţierea faţă de alte instituţii financiare este făcută de faptul că activitatea de creditare vizează în mod exclusiv investiţiile în eficienţa energetică şi valorificarea surselor regenerabile de energie, conducând în mod obligatoriu la economia de energie.
FREE personalizează relaţia cu clienţii săi şi disponibilizează pentru aceştia expertiză tehnică şi financiară proprie. Flexibilitatea este una dintre caracteristicile esenţiale pentru activitatea de zi cu zi, ea manifestând-se fie în evaluarea proiectul propus finanţării, fie în aprecierea bonităţii financiare a clientului, fie în adaptarea condiţiilor de creditare şi garantare atât la specificul proiectului cât şi al clientului. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care, atraşi de serviciile oferite au fost, aproape în egală măsură, atât operatori economici cât şi unităţi administrativ – teritoriale.
Până în prezent, în baza a 36 de contracte de finanţare încheiate cu 34 de clienţi, au fost acordate credite în valoare de peste 20 de milioane de dolari pentru investiţii în valoare totală de aproape 64 milioane dolari. Dar cererile au fost cu mult mai însemnate – peste 160 de clienţi solicitând credite pentru proiecte de peste 320 de milioane de dolari. Modernizarea producerii şi utilizării energiei, trecerea de la statutul de consumator la cel de „prosumator”, folosirea surselor regenerabile de energie pentru consumul propriu sunt câteva dintre investiţiile finanţate la operatorii economici. Modernizarea iluminatului public inclusiv prin echiparea acestuia cu centrale electrice solare pentru acoperirea consumului propriu, reprezintă investiţii finanţate la unităţile administrativ – teritoriale.
Unio Satu Mare, Transgex Oradea, CET Iaşi, Ulerom Vaslui, Someş Dej, Hârtia Buşteni, Chimcomplex Borzeşti, Electroprecizia Săcele şi Sortilemn Gherla sunt câteva exemple de operatori economici care au apelat la serviciile FREE. Dintre aceştia, o parte au revenit cu noi solicitări de creditare. Dar toţi au avut confortul că „proiectul îşi plăteşte creditul”. Eneas, Meir Energy Services şi Energy Serv, toate din Bucureşti, activând în mediul, deocamdată rarefiat şi în continuare complicat, al companiilor de servicii energetice (ESCO), au accesat creditarea ofertă de Fond, punând cu curaj în operă ceea ce în acest domeniu poartă denumirea de „finanţare prin terţi”.
Dorohoi şi Rovinari au fost cele mai însemnate unităţi administrativ-teritoriale care au apelat la creditare. Lor li s-au alăturat localităţile Bran, Pecica, Mociu, Tarna Mare, Merişani şi Valea Iaşului, ca să menţionăm numai o parte dintre acestea. Sub oblăduirea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, toate acestea au operat fără niciun fel de „opinteli” creditarea comercială contractată cu FREE. În unele cazuri, dar mereu ca urmare a impactului, inclusiv social, al investiţiilor realizate, o parte din primari „s-au reales”.
După experienţe reuşite cu Transgex şi Spitalul Judeţean, ambele din Oradea, şi CET Iaşi, în care a fost finanţată modernizarea alimentării cu căldură, FREE a decis să pătrundă cu curaj un domeniu complicat, cel al sistemelor municipale de alimentare centralizată cu energie termică. Deloc facilă, o astfel de intervenţie, purtând o solidă amprentă socială, reprezintă prioritatea în activitatea viitoare.