Portalul stațiilor de încărcare pentru mașini electrice al Asociației de Mobilitate Electrică (AME) a fost lansat în urmă cu circa două săptămâni și includea atunci 526 de stații. Acum, pot fi numărate 775 de stații, iar numărul poate crește în continuare odată cu implicarea suplimentară a tuturor operatorilor de stații. Harta disponibilă online este un prim proiect dintre cele prin care Asociația de Mobilitate Electrică își propune să faciliteze tranziția către o mobilitate electrică sustenabilă în România.
O căutare online identifică în prima pagină de rezultate între 5 și 10 hărți ale stațiilor de încărcare din România. Două vin din partea unor mari operatori – Renovatio e-charge (193 de stații), respectiv EnelX (67). Mai apar trei opțiuni, platforme care integrează soluțiile de încărcare la nivel european – Electromaps (1.526), Chargemap (667) și Placetoplug (974). La o căutare mai serioasă apar informații utile despre cele 40 de stații construite de Mol și E.On, precum și câteva aplicații familiare posesorilor de mașini electrice – PlugShare, ChargePoint, EVConnect, Polyfazer.
Este evident deja că infrastructura de încărcare pentru mașini electrice s-a dezvoltat haotic și se simte nevoia unei forme de organizare prin care utilizatorul final să beneficieze de vizibilitate în timp real cu privire la locul unde poate să-și încarce mașina. “M-aș bucura ca piața să se organizeze singură”, spunea ministrul Energiei Sebastian Burduja, pe 11 martie. Dacă nu, există și varianta, adoptată de Portugalia, a precizat ministrul în care guvernul a realizat o aplicație oficială, cu un sistem unic de plată, în care toti operatori au obligația să se înregistreze.
Inițiativa Asociației de Mobilitate Electrică vizează tocmai o formă de cooperare a părților implicate prin care Portalul stațiilor de încărcare pentru mașini electrice din România să devină punctul de referință. A început cu o hartă online, realizată de o echipă din cadrul Dekra România, în care administratorul încarcă fișiere de date primite de la operatori, deținători și / sau administratori de stați de încărcare. Pentru Pasul următor implică dezvoltarea unei zone de administrare în care fiecare operator de infrastructură să poată introduce și actualiza informațiile într-un mod facil și securizat, precum și a unei aplicații de mobil care să fie integrată cu infrastructura europeană. Ionuț Munteanu, CEO al Dekra România estimează costuri de circa 25.000 de euro și o durată câteva luni necesare pentru acest pas.
Prima provocare este dezvoltarea coerentă a celor 30.000 de stații de încărcare pe care România și le-a asumat la finalul anului 2023, prin Strategia pe Termen Lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – România Neutră. Este estimat că în prezent sunt circa 2.000 de stații de încărcare. Circa 2.900 de puncte de reîncărcare de înaltă putere (cel puțin 50kW) urmează să fie instalate pe rețeaua de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi. 13.200 de puncte de reîncărcare de înaltă putere vor fi realizate în municipiile reședință de județ (4.000), în alte municipii (1.876), în orașe (1.600) și în zone rurale (5.724). Pentru circa 12.000 de stații, Strategia nu oferă detalii cu privire la amplasare sau entitatea responsabilă. Sunt implicate în dezvoltarea infrastructurii mai multe ministere care au la dispoziție sume importante prin Programul CEF – Connecting Europe Facility (Ministerul Transporturilor), prin Planul Național de Redresare și Reziliență (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației), prin programul ElectricUp (Ministerul Energiei), prin Fondul de Modernizare, prin programele AFM sau prin programele operaționale regionale.
În acest context, Christian Macedonschi, președintele Asociației de Mobilitate Electrică, a inclus între obiectivele AME creșterea nivelului de claritate în politicile și legislația cu impact asupra mobilității electrice. Pentru implementarea corectă, este nevoie de “un cadru juridic separat pentru electromobilitate și de înființarea unei noi organizații specializate, cu experți corespunzători”.
În același timp, “tranziția în domeniul transporturilor depinde în mare măsură de aspectele legate de aprovizionarea cu energie”, susține AME. Este nevoie de “creșterea gradului de acceptare a sistemelor interoperabile”, “sistemele, tehnologiile și organizațiile trebuie să aibă posibilitatea de a coopera și de a se conecta între ele”. Christian Macedonschi susține ideea introducerii de noi subvenții pentru autoutilitarele electrice și pentru dezvoltarea rețelelor de stații de mare putere.
Guvernele pot crea un mediu favorabil pentru creșterea utilizării autoutilitarelor electrice și a infrastructurii de încărcare de înaltă putere, contribuind astfel la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la protejarea mediului înconjurător. Guvernele pot oferi subvenții sau reduceri de taxe pentru persoanele fizice și companii care achiziționează autoutilitare electrice. Aceste subvenții pot fi acordate sub formă de rambursări parțiale sau totale a taxelor de achiziție sau a taxelor de înmatriculare. Astfel, se reduce costul inițial al vehiculelor electrice, făcându-le mai accesibile consumatorilor. De asemenea, guvernele pot oferi subvenții sau granturi pentru companiile care dezvoltă și instalează stații de încărcare rapidă de înaltă putere. În fine, prin pârghii legislative și reglementări favorabile guvernele pot să faciliteze dezvoltarea infrastructurii de încărcare; aceasta este o problemă în care se impune implicarea directa a operatorilor de rețele de transport și distribuție a energiei electrice, precum și a autorității de reglementare. Noua perioadă de reglementare care va începe din 2025 ar trebui să includă forme de încurajare a investițiilor în rețele nu doar pentru creșterea gradului de injecție a energiei din surse regenerabile, ci și pentru creșterea capacității de consum în stațiile de încărcare. Pentru tiruri, de exemplu, necesarul de putere într-o stație poate ajunge la 3-4 MW.
Din 3 iunie 2023, este în vigoare legea 155 privind mobilitatea urbană durabilă. La nivel guvernamental au loc deja discuții inter-ministeriale pentru conturarea unui cadru de politică națională pentru mobilitate electrica, în baza legii 155 , precum și a regulamentelor europene, în principal Regulamentul 1804 din 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, act care intră în vigoare de la 14 aprilie. „Este esențială crearea unui grup de lucru inter-ministerial la care să participe experți din cadrul AME pentru a discuta temele cruciale din sectorul mobilității electrice”, a subliniat Christian Macedonschi.
Extinderea digitalizării și simplificarea proceselor este o altă direcție de acțiune asumată de Asociația de Mobilitate Electrică, întrucât “sistemul electromobilității necesită actori conectați și acțiuni mai rapide”. AME susține crearea de identități digitale pentru a standardiza procesele de bază în acest domeniu. O chestiune concretă care își caută rezolvarea rapid este eliminarea obligației de emitere a unui bon fiscal in format fizic la încărcarea unui autovehicul electric. O propunere legislativă în acest sens este în Parlament din toamna anului trecut.
Asociația de Mobilitate Electrică a organizat o întâlnire pe tema dezvoltării strategiei naționale de electromobilitate, la care au participat experți în domeniu, precum și reprezentanți ai Ministerului Energiei și Ministerului Transporturilor. A avut o intervenție consistentă și Mihai Frumosu, expert în cadrul Băncii Europene de Investiții, care s-a referit nu doar la oportunitățile de finanțare pentru operatorii de rețele de încărcare, prin programe de tip Connecting Europe Facility, dar și la rolul băncii în finanțarea PNRR sau susținerea companiilor private în tranziția către o economie decarbonizată. Exemplul adus în atenție îl reprezintă reţeaua de mobilitate Autonom Services care a primit o finanțare de 15 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru extinderea flotei de mașini electrice și hibride.
Christian Macedonschi a precizat că urmează să aibă o întâlnire cu reprezentații Ministerului de Finanțe și cei ai ANAF pentru a discuta reglementările fiscale privind plata anonimă cu cardul direct la stații.