Din cei peste 1 miliard de dolari investiți în România, IFC a plasat aproape 56% în investiții verzi, iar anul trecut ponderea proiectelor cu componentă verde a reprezentat 73% din totalul proiectelor susținute. Totodată, expunerea IFC în cadrul celor mai importante emisiuni de obligațiuni verzi din România a fost de 76 milioane de euro, a declarat, pentru Energynomics, Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru România și Moldova, IFC – International Finance Corporation. ”Deși activitățile noastre recente de creditare în energie au rămas sub nivelul ambițiilor noastre, vedem un potențial bun în a stimula creditarea actorilor din sectorul energetic privat, dacă reformele structurale sunt implementate în conformitate cu cel de-al patrulea pachet energetic al UE. Ne propunem să sprijinim companiile esențiale pentru sectorul energetic, în inițiativele de facilitare a tranziției energetice”, a spus Cristian Nacu, în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics.
Care este portofoliul de proiecte finanțat de IFC în România până în prezent și care sunt cele mai importante proiecte energetice finanțate în ultima perioadă?
La sfârșitul anului fiscal trecut, în iunie 2021, portofoliul total al IFC în România a ajuns la 1,025 milioane de dolari. 56% din acesta reprezintă proiecte cu componentă verde, inclusiv credite ipotecare verzi, eficiență energetică și energie regenerabilă. În anul fiscal trecut, la iunie 2021, programul IFC a fost de 429 de milioane de dolari în 6 proiecte, 377 de milioane de dolari în cont propriu și 52 de milioane de dolari reprezentând resurse mobilizate. Dintre acestea, proiectele cu componentă verde au reprezentat 73% din angajamentele IFC.
IFC s-a numărat printre primii finanțatori ai investițiilor în sectorul energetic din România. Împreună cu o altă instituție financiară internațională (IFI), IFC a fost pionierul primei tranzacții de mare amploare cu surse regenerabile din țară, în parcurile eoliene Cernavodă și Peștera, împreună cu sponsorul principal – EDPR. IFC a angajat o sumă de 100 milioane de dolari în 2011 pentru aceste proiecte. Însă ritmul investițiilor a scăzut semnificativ, odată cu primele măsuri guvernamentale din acea perioadă, care au redus facilitățile acordate inițial, ceea ce a diminuat apetitul investitorilor și finanțatorilor.
De asemenea, dominația întreprinderilor de stat pe piața de energie electrică a țării limitează adesea capacitatea IFC de a împrumuta, având în vedere concentrarea noastră pe stimularea pieței pentru sectorul privat. Deși activitățile recente de creditare în energie au rămas sub nivelul ambițiilor noastre, vedem un potențial bun în a stimula creditarea actorilor din sectorul energetic privat, dacă reformele structurale sunt implementate în conformitate cu cel de-al patrulea pachet energetic al UE. Ne propunem să sprijinim companiile esențiale pentru sectorul energetic, în inițiativele de facilitare a tranziției energetice.
Care este strategia IFC în ceea ce privește finanțările viitoare, mai ales în contextul Fit for 55?
Împreună cu colegii din Banca Mondială, obiectivul principal pentru IFC este de a sprijini România în eforturile sale de decarbonare, prin trecerea la mai multe surse regenerabile. Gazul natural, ca și combustibil de tranziție, poate să fie o soluție viabilă pentru a echilibra o astfel de capacitate intermitentă suplimentară. În același timp, trebuie creată o nouă strategie pentru trecerea la combustibili cu emisii scăzute de carbon, cum ar fi biogazul și hidrogenul.
Aici vedem rolul Grupului Băncii Mondiale, de a ajuta la crearea cadrului legal, dar și pentru IFC de a-și sprijini clienții pentru a finanța proiecte cu efecte demonstrative mari.
Un alt obiectiv al muncii noastre este să sprijinim România în dezvoltarea sa pentru valorificarea potențialului eolian offshore din Marea Neagră. Romania are un potențial exploatabil enorm, de până la 76 GW și ar putea prelua conducerea în dezvoltarea regională a sectorului eolian offshore. Vedem că guvernul României a început deja adaptarea cadrului legal, ceea ce este un prim pas bun. Deși va dura ceva timp pentru ca proiectele offshore să fie finanțate, Banca Mondială este pregătită să sprijine guvernul în ambițiile sale și să creeze o foaie de parcurs pentru sector.
Sunt luate în considerare și alte inițiative strategice importante care să consolideze rețeaua electrică – o condiție prealabilă pentru adăugarea mai multor surse regenerabile intermitente, de exemplu prin implementarea soluțiilor cu baterii.
Cum apreciați dezvoltarea pieței de obligațiuni verzi în Romania?
IFC conduce în mod activ acest segment de piață, după ce a investit și în a doua emisiune de obligațiuni verzi din țară, în iunie 2021, la mai puțin de o lună după ce a susținut prima emisiune de obligațiuni verzi în monedă națională, emisă de Raiffeisen Bank. În total, expunerea noastră la ambele emisiuni este de 76 de milioane de euro. Recent, în luna iunie, Bursa de Valori București și IFC au organizat evenimentul „Finanțare verde prin piețele de capital”, cu participarea reprezentanților Ministerului Finanțelor, Băncii Centrale și ASF. Iar pe 6-7 iulie, IFC a organizat seminarul „Deep Dive in Green Social and Sustainability Bonds”, adresat emitenților interesați să exploreze aceste alternative de finanțare, dar și investitorilor sau consultanților.
Cu toate acestea, piața de obligațiuni verzi a pornit cu întârziere și rămâne în urma așteptărilor, parțial determinată de incertitudinile legate de vechiul cadru de certificate verzi, dar și de condițiile actuale ale pieței. În timp ce obligațiunile verzi sunt determinate de utilizarea veniturilor direct în proiecte climatice sau de mediu, IFC și-a consolidat si activitățile de finanțare a așa-numitelor „sustainability-linked bonds”. Într-un cadru de sustenabilitate recunoscut la nivel internațional, clienții noștri își implementează, cu sprijinul IFC, propria politică de sustenabilitate și definiții, obiectivele de sustenabilitate legate de mediu sau climă (de exemplu, emisii reduse sau pondere mai mare din consumul lor de energie electrică provenind din surse regenerabile, etc.), dar ar putea fi și obiective sociale (de exemplu, îmbunătățirea diversității și educației, incluziunea, etc).
Pe lângă evidențierea contribuțiilor pozitive ale companiilor la societate, aceste instrumente pot, de asemenea, să permită companiilor să beneficieze de acces la un bazin mai mare de investitori și, potențial, de prețuri îmbunătățite. IFC a implementat cu succes împrumuturi și obligațiuni legate de sustenabilitate în alte părți ale lumii, cum ar fi emisiunea recentă a unei obligațiuni de sustenabilitate de 500 de milioane de dolari pentru Sembcorp Industry Ltd. în Asia, în care IFC a investit 110 milioane de dolari din fonduri proprii. IFC vrea să aducă această expertiză și în România.
Ce ar trebui să facă România pentru a atrage cât mai multe fonduri europene, în contextul țintelor Fit for 55?
România a avut acces la fonduri europene și în trecut și i s-a alocat o sumă importantă de fonduri de la Uniunea Europeană, în cadrul PNRR. Ceea ce este important acum este capacitatea de a folosi banii pentru inițiativele potrivite și în conformitate cu reguli transparente. Trebuie crescută capacitatea administrativă la toate nivelurile pentru a pregăti proiectele și programele de care România are nevoie pentru a-și atinge țintele de decarbonare și eficiență energetică. Trebuie puse în aplicare toate reformele ambițioase la care ne-am angajat, deoarece finanțarea din PNRR este strict condiționată de toate aceste reforme, care sunt în beneficiul cetățenilor români. Există bani, însă aceștia trebuie accesați și ei pot fi accesați doar prin proiecte bune și reguli predictibile. Există Fondul de Modernizare, finanțarea din PNRR, programele operaționale 2021-2027, iar reformele în funcționarea instituțiilor și a piețelor vor accelera investițiile private pentru a amplifica efectul finanțărilor europene nerambursabile.
Care este mixul energetic optim pe care îl susține IFC pentru perioada următoare?
Decarbonarea rămâne punctul central al tranziției energetice în România, pe care Grupul Băncii Mondiale îl sprijină activ, în cooperare cu guvernul. După cum s-a menționat mai devreme, cheia este creșterea rolului surselor regenerabile în mixul energetic, dar acesta are nevoie de o echilibrare a energiei, pentru a aborda caracterul de intermitență al surselor regenerabile și aici energia produsă din surse precum gazele naturale, urmate de combustibilii cu emisii scăzute de carbon, cum ar fi biogazul și hidrogenul, poate juca un rol foarte important.
Energia hidro continuă să joace un rol important în mixul din România, iar energia eoliană offshore ar putea contribui considerabil, în următorul deceniu. O altă sursă regenerabilă cu potențial bun în România este energia geotermală, care merită explorată inclusiv ca sursă alternativă pentru încălzire. Aceasta înseamnă eliminarea treptată a cărbunelui și găsirea de înlocuitori pentru gazul natural, în conformitate cu Pactul ecologic european.
Care sunt consecințele Legii Plafonării prețurilor, a lipsei transpunerii Directivei 944 și instrumentelor precum contractele bilaterale (PPC) din piață, asupra investițiilor, și cum vedeți rezolvate aceste probleme în viitor?
IFC este foarte activ în interacțiunea cu mulți jucători de pe piața energiei regenerabile. Incertitudinea juridică și capacitatea reală de a încheia acorduri bilaterale de cumpărare a energiei (PPA) au fost menționate de clienții noștri, fiind printre principalele blocaje în realizarea de investiții bancabile. Investițiile din surse regenerabile din România nu mai au nevoie de sprijinul statului pentru implementare, ci au nevoie de un cadru legal solid pentru investitori și creditori. IFC lucrează în prezent cu clienții pentru a stabili tranzacții bancare bazate pe structuri PPA.
Toți investitorii își doresc în primul rând reguli credibile și predictibile. Adoptarea legilor cu impact semnificativ asupra funcționării pieței trebuie făcută doar după realizarea de studii adecvate de impact, care să fie publice și prin consultări transparente cu toți cei afectați, înainte de a se adopta legea.
Fără astfel de studii de impact și fără consultări adecvate cu cei afectați, există riscul ca legea să aibă consecințe care nu au fost luate în calcul de la început, fiind nevoie de corecții ad-hoc, ceea ce ar duce din nou la instabilitate legislativă și lipsă de predictibilitate.
—————————————-
Articolul a apărut inițial în numărul din decembrie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
