Deflaţia ar putea fi combătută fiscal doar prin lărgirea deficitelor, şi nu prin majorări de taxe, care afectează atât cererea, cât şi oferta, afirmă Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României. În prezent nu există pericolul deflaţiei, spune Croitoru, făcând referire la afirmațile ministrului pentru buget Liviu Voinea, care motiva majorarea accizelor la carburanți prin pericolul deflației.
„Nu sunt la acest moment date care să-mi permită să afirm că există pericolul deflaţiei (…) Seria anticipaţiilor este mult mai stabilă. Astfel, dacă inflaţia se va duce sub 1% în prima parte a anului viitor, anticipaţiile nu se vor duce şi ulterior vor trage inflaţia în sus”, a spus Croitoru la seminarul EU-Cofile, organizat de Alpha Bank, BNR şi ARB.
Voinea a declarat recent că majorarea accizei la carburanţi a fost o măsură pentru evitarea deflaţiei, al cărei pericol este mai mare decât cel al unei uşoare creşteri a inflaţiei întrucât din deflaţie nu se iese, generând şomaj şi recesiune.
Lucian Croitoru spune însă că majorarea impozitelor în general nu stimulează producţia, întrucât impozitarea ajunge la consumatori, care îşi vor restrânge cheltuielile şi acest lucru se reflectă în final în rata de ocupare a forţei de muncă.
„Creşti impozitele când vrei să stopezi creşterea economică. Dar dacă nu sunt fonduri cheltuite eficient şi mai creşti şi taxele … Dar un buget este rezultatul unui echilibru politic, şi degeaba vorbim noi acum pentru că ăsta este echilibrul politic. Nu se putea altfel. Dacă aveam alt echilibru politic, aveam alt buget”, a afirmat Croitoru.
În opinia oficialului BNR, singura soluţie fiscală eficientă pentru contracararea unui eventual fenomen deflaţionist ar fi creşterea defcitului bugetar, care indică populaţiei şi companiilor nevoia de inflaţie a statului şi ancorează anticipaţiile în acest sens.
„În finanţele publice, principala problemă rămâne în continuarea cheltuirea ineficientă. Efortul corect de reformă va fi tot continuarea preocupărilor de îmbunătăţire a cheltuirii fondurilor publice. Ca să cresc taxele pentru a avea cheltuieli ineficiente nu este corect. Şi asta s-a făcut permanent în România, cu două excepţii. În 2010-2011 cheltuielile cu transferurile au crescut mai încet decât cele de capital”, a explicat Croitoru.