România se confruntă cu mari lacune de identificare corectă a populației aflate în sărăcie energetică, iar principala metodă de măsurare, dar și de rezolvare a sărăciei energetice, se raportează exclusiv la veniturile gospodăriilor, arată un studiu realizat de Centrul pentru Studiul Democrației, cu susținerea Enel România.

În analiză au fost abordate legislația românească și cea europeană, precum și date statistice neprelucrate până acum în România, afirmă autori studiului: Corina Murafa, Anca Sinea, George Jiglău, Gabriel Bădescu.

”În România indicatorii de măsurare a sărăciei energetice se bazează exclusiv pe măsurarea veniturilor gospodăriilor, nu și pe ponderea cheltuielilor cu energia în veniturile familiilor, ori pe starea tehnică a locuinței și necesarul de căldură. În practică, indicatorii de venit se traduc numai prin ajutoarele de încălzire acordate de Ministerul Muncii (prin agențiile teritoriale) și prin tarifele sociale la energie electrică”, arată studiul.

Peste 50% din cuantumul ajutoarelor de încălzire acoperă încălzirea cu lemne, sprijinul pentru încălzirea cu energie electrică având o pondere de doar 2% din total. În plus, 56% din cuantumul ajutoarelor acordate merge către cele mai sărace 20% dintre gospodării. ”Deși aproape un sfert din cuantumul ajutoarelor este direcționat către gospodăriile cele mai sărace, cu un venit de până la 155 de lei/membru de familie, aproximativ 70% din gospodăriile cu astfel de venituri nu primesc niciun ajutor”, susțin cercetătorii.

Analiștii afirmă că sistemul de acordare a ajutoarelor nu identifică în mod adecvat consumatorii aflați în dificultate, iar peste jumătate din gospodăriile care primesc ajutoare se află în pragurile de venit superioare.

”Această situație presupune un efort administrativ disproporționat de mare pentru gospodăriile cu veniturile mai mari și care primesc ajutoare mici. În ceea ce privește tariful social la energie electrică, aproximativ 12% din populația României beneficiază de această facilitate. Însă, pe baza datelor aferente a trei zone de distribuție, constatăm că 42% din gospodăriile care solicită tariful social nu își dimensionează corect consumul și depășesc pragul minim de consum prevăzut de lege, aplicându-li-se în consecință, în mod automat, tarife peste nivelul social”, susțin autorii studiului.

Potrivit acestora, elaborarea unui Planului de Acțiune la nivel naţional trebuie să reprezinte misiunea unei echipe care să reunească reprezentanții tuturor instituțiilor statului, între care Ministerul Muncii, Ministerul Energiei, MECRMA, MDRAPEE, ANRE, Parlamentul – prin comisiile de resort, dar și reprezentanți ai furnizorilor, autorităților locale și ai organizațiilor societății civile care abordează efecte ale sărăciei energetice.