Valoarea totală a proiectelor din Programul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) pe care România îl va transmite Comisiei Europene va fi cu 35% mai mare față de alocarea de 29,2 miliarde de euro, a anunțat Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. De la 1 mai vor începe negocierile cu Comisia Europeană, iar discuțiile de aprobare în Consiliul Uniunii Europene în format ECOFIN se vor desfășura fi intervalul iulie-august. Primii bani vor putea fi alocați nu mai devreme de luna septembrie a acestui an.

Noua majoritate politică de la București, în care alianța USR Plus joacă un rol important și dă ministrul responsabil de fondurile europene – Cristian Ghinea, și-a asumat un mandat politic de reformare a administrației și economiei românești. O parte importantă a acestui angajament se bazează pe finanțările disponibile prin intermediul PNRR. Decizia politică este ca România să folosească în întregime segmentul de împrumuturi pus la dispoziție prin programul european, adică 14,9 miliarde de euro. “Este o formă de împrumut ieftin […] cu o dobândă aproape de zero, cu garanția UE și cu un termen de returnare foarte lung”, a precizat ministrul Cristian Ghinea.

Cerem mai mult ca să primim suficient

Niciun stat membru nu a prezentat planul final până acum, iar negocierile formale nu au început cu nicio țară. Unele țări, au trimis componentele complete, altele, între care și România, au trimis câteva componente pentru consultări preliminare.

Supraalocarea în stadiile incipiente ale negocierii PNRR este o tactică adoptată de statele beneficiare, pentru că asigură premisele ca un număr cât mai mare de proiecte să fie eligibile în fața Comisiei. Potrivit ministrului Fondurilor Europene, și alte state europene au optat pentru această abordare, între care Croația (140%), Germania (124%), Ungaria (108%) și Grecia (141%). În plan național, Primăria Municipiului București (PMB) a propus proiecte în valoarea totală de 7 miliarde de euro. “Mi-aș dori cât mai multe dintre ele să fie finanțate prin PNRR”, a declarat primarul Nicușor Dan, precizând totodată că o bună parte din proiecte se referă la mobilitatea urbană (achiziția de tramvaie, extinderea liniilor de tramvai), amenajarea de spații verzi (900 de milioane de euro), modernizarea sistemului de termoficare (un miliard de euro), extinderea spitalelor și proiecte sociale. În zona de termoficare, planurile PMB se referă la modernizarea rețelei, digitalizare atât în rețeaua de transport, cât și în cea de distribuție, precum și contorizare inteligentă la beneficiari.

Se finanțează proiecte mature, cu angajamente ferme

PMB nu are proiecte în curs de implementare, în curs de redactare, a subliniat primarul. “În PNRR contează foarte mult viteza de a depune proiecte. Deci pentru toate proiectele pe care le-am menționat și pentru toate proiectele pe care o să le găsiți în lista de proiecte pe care le-am depus către Ministerul Fondurilor Europene, o să trebuiască un efort susținut în următoarele luni pentru a scrie studii de fezabilitate astfel încât proiectele să poată să fie depuse în integralitatea lor atunci când ministerul ni le va cere”, a declarat Nicușor Dan. El s-a referit la 50 de proiecte, pe care PMB își propune să le realizeze în cursul acestui an și să le implementeze până în 2026.

Proiectele de investiții publice finanțate prin PNRR trebuie să contribuie la ameliorarea stării economice și la creșterea capacității de reziliență a României. Un element foarte important este potențialul acestor proiecte de a fi implementate până la finalul anului 2026; pentru aceasta, o condiție esențială este “să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice, și cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârșitul anului 2022 pentru minim 70% din valoarea alocată sub formă de grant, respectiv la sfârșitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant”, potrivit OUG privind PNRR.

Un alt element important este că fondurile disponibile prin PNRR vor putea finanța inclusiv proiecte demarate în 2020, după data de 1 februarie.

Domeniile de intervenție ale PNRR

Mecanismul european a fost construit pe baza a șase piloni; între aceștia nu apare energia, ca domeniu de sine-stătător. Proiecte cu impact asupra sectorului energetic vor fi, însă, numeroase, pentru că vor putea fi încadrate în zone precum: tranziția spre o economie verde, transformarea digital, creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă, coeziunea socială și teritorială.

Coaliția pentru Dezvoltarea României a reclamat în luna martie lipsa de transparență a Executivului cu privire la proiectele și reformele care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență a României.

Din intervenții punctuale, am aflat câte ceva despre aceste proiecte. Vor fi incluse și proiecte privind producerea energiei din hidrogen, aceasta fiind una dintre direcțiile strategice ale Uniunii Europene, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, la conferința ZF Power Summit 2021. Co aceeași ocazie, ministrul a precizat că secretarul de stat Dan Drăgan „va gestiona toate proiectele pe hidrogen, pentru că trebuie să le trimitem pentru a fi prinse în Planul Național de Reconstrucție și Reziliență și sunt proiecte pe hidrogen, să știți, în România”. Sunt cunoscute deja două asemenea intenții. Hidroelectrica a inclus in strategia de investiții un proiect de producție de hidrogen prin hidroliză și dezvoltarea unor rețele de e-mobility. Totodată, Romgaz și OMV Petrom vor să investească într-un proiect comun de producție a hidrogenului într-un parc eolian în Dobrogea, anunța în noiembrie 2020 Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii, anunța la finalul lunii februarie că vor fi incluse în PNRR 10 proiecte importante pentru agricultură, între care cele de gestionare a apei (irigații, desecare, drenaj și prevenirea deșertificării) însumează 6,5 miliarde de euro.

Transporturi și transformare digitală

Ministrul Ghinea a afirmat că alături de transportul rutier, cel feroviar și cu metroul vor primi cel puțin 28% din finanțare, aproximativ 9 miliarde de euro. În același pilon privind “Tranziția verde” vor fi incluse proiecte pentru managementul deșeurilor, reabilitarea energetică și seismică, energii regenerabile și eficiență energetică.

De interes general este și capitolul dedicat transformării digitale, în care un segment precizat distinct este realizarea cloud-ului guvernamental și introducerea de sisteme digitale interconectate în administrație.

Celelalte alocări depind de PNRR

Fondurile structurale aferente intervalului 2021-2027 vor fi alocate pentru proiecte care nu se pot califica în lista PNRR. De asemenea, lista de de lege care vor fi finanțate prin Fondul de Modernizare va fi finalizată în urma celei din PNRR. Pe masa de lucru a Ministerului Energiei se află lista de proiecte de legislație primară și secundară aferente Fondului de Modernizare, care poate ajunge la circa 7 miliarde de euro până în 2027, a spus Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul conferinței “Decarbonarea: Cât de repede? În ce direcție?”, organizate de Energynomics, pe 9 martie.

”În momentul de față, Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, într-un program sprijinit de BEI, redactează trei elemente importante pentru aplicarea în cadrul investițiilor ce vor veni în câteva luni. Trebuie să transpunem Directiva Europeană 401, să stabilim un ghid de finanțare și o schemă de ajutor. Aceste elemente sunt în lucru, împreună cu specialiști din cadrul Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene, dar și a unor specialiști din cadrul unor ONG-uri specializate în producerea de energie electrică din surse regenerabile”, a spus Havrileț.

_____________________________________________

Articolul a apărut inițial în numărul din martie 2021 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.