România nu are încă aprobată o Strategie Energetică Națională (SEN) care să definească obiectivele sectorului gazelor naturale pe termen mediu şi lung şi modalitățile de realizare a acestora, în condițiile asigurării unei dezvoltări durabile a economiei naționale, semnalează un audit al performanței privind implementarea strategiilor şi politicilor în domeniul investițiilor şi producției de gaze naturale, efectuat în intervalul februarie 2022-mai 2023, de Curtea de Conturi.
Instituția menționează că auditul a fost realizat la Ministerul Energiei şi la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).
În cadrul misiunii de audit, care a vizat perioada 2017-2021, auditorii au constatat că Ministerul Energiei nu a monitorizat îndeplinirea obiectivelor stabilite prin vechiul document strategic (SEN 2007-2020), care şi-a încetat valabilitatea în urmă cu aproape trei ani.
De asemenea, în raportul de audit se menționează faptul că obiectivele strategice în sectorul gazelor nu au fost revizuite şi actualizate potrivit contextului național şi internațional, potrivit Agerpres.
Potrivit unui comunicat al instituției, în perioada auditată nu a fost elaborată o politică energetică care să urmărească direcțiile prevăzute prin SEN, cu termene de implementare a proiectelor prioritare de investiții. Totodată, nu au fost elaborate studii pe baza cărora urmau a fi stabilite prioritățile privind investițiile din sectorul gazelor naturale şi nu au fost desfăşurate activități pentru atragerea de investiții.
Producția internă de gaze naturale a scăzut cu 16,81%, în intervalul 2017-2021, iar cantitatea importată a crescut de peste trei ori în perioada auditată. Din cauza volumului superior de gaze din import, la nivel național a fost înregistrat, în intervalul 2017-2021, un deficit al soldului balanței comerciale de 2,056 miliarde de euro (import de 2,335 miliarde de euro – export de 279,5 milioane euro).
Referitor la investițiile prevăzute în sectorul gazelor naturale, în valoare totală de 1,527 milioane euro, auditul a reținut că obiectivele stabilite nu au fost integral realizate. Astfel, auditorii au remarcat: reducerea volumului lucrărilor de prospectare geologică (-51,6% la prospecțiuni 3D) şi foraje de explorare (-29,2%) la principalii producători; neatingerea obiectivelor privind performanțele depozitelor de înmagazinare (creşterea capacității de înmagazinare cu numai 8,6%, în condițiile în care s-a prevăzut o creştere cu 54,31%); renunțarea la unele obiective prevăzute (Proiectul Nabucco, stația de comprimare Cogealac).
Curtea de Conturi menționează că ANRM nu a mai inițiat din anul 2010 apeluri publice de ofertă pentru concesionarea operațiunilor petroliere, deşi a fost remarcată existența unor zone geografice libere pentru concesionarea de operațiuni (68 de perimetre). Din cele 20 de perimetre pentru care au fost încheiate Acorduri de concesiune petrolieră în intervalul 2011-2015, numai în cazul a şase perimetre se mai efectuau operațiuni de explorare la data auditului, iar în restul de 14 perimetre acordurile au încetat sau erau în diverse faze de încetare, fapt ce relevă lipsa unor pârghii eficiente de analiză a capacității financiare a operatorilor la momentul acordării concesiunii.
Investițiile în realizarea rețelelor de distribuție gaze naturale nu au fost finalizate în toate cazurile la termenele convenite, fiind constatate situații în care proiectele nu au fost realizate integral nici după câțiva ani de la data stabilită pentru finalizarea investițiilor (în municipiile Oradea, Drobeta Turnu Severin, Sighetu Marmației, Salonta şi în comunele Sarasău, Scobiți, Poiana Lacului şi Muntenii de Jos).
Investițiile pentru dezvoltarea depozitelor de înmagazinare nu au fost realizate la nivelul programat, menționează auditorii. În contextul în care valoarea cumulată a lucrărilor de investiții programate a fi realizate a fost de 332,625 miliarde de lei, gradul mediu de realizare a acestora a fost de numai 57,54%. În aceste condiții, se arată în raport, performanțele depozitelor nu au înregistrat îmbunătățiri, întrucât capacitatea de înmagazinare a scăzut cu 3,15%, debitul de injecție a rămas constant, iar debitul mediu de extracție a scăzut cu 7,2%.