Prețul gazelor a explodat atât pe bursele europene, cât și pe cea de la București, însă în România efectele sunt produse de factori diferiți, cum ar fi lipsa gazelor, a declarat pentru Energynomics analistul Dumitru Chisăliță. Luni prețul segmentului spot al Bursei Române de Mărfuri a ”sărit” pragul de 400 de lei/MWh, o creștere mult mai mare decât prețul forward al bursei TTF, unde creșterea a fost luni de 4% la data analizei noastre, până la 58 de euro/MWh.
”Chiar criză nu cred că va fi, dar creșterile sunt într-adevăr, foarte, foarte mari. În urmă cu două-trei săptămâni, toate casele de analiză și prognoză a prețurilor- Wood Mackenzie, BRD, ING, arătau tendințe descrescătoare pentru februarie, or, după venirea lui Trump, toate prognozele au fost aruncate în aer… Nici o prognoză nu mai poți să faci”, a spus Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
El a spus că factorii care determină prețurile sunt diferiți în România, față de Europa, în mare parte.
”Au fost două mari probleme care au determinat această creștere: a fost oprirea neplanificată a extracției din perimetrul Shah Deniz din Azerbaidjan, care aproape două săptămâni a blocat importante fluxuri între Europa de Sud și Centrală și de Est. Peste asta s-a suprapus cea de-a doua oprire, a terminalului de LNG de la Alaxandropolis, din Grecia”.
Analistul ne-a mai explicat că și politica SUA de a impune noi taxe comerciale va influența prețul gazelor, și al mărfurilor în general.
”Există și această temere a traderilor că politica SUA va influența prețul, prin reciprocitate, asta pentru TTF și Bursa din Viena. Pentru România, problema e că la noi nu sunt gaze”.
Deși avem depozitele pline, curba de consum nu permite extracția din unele depozite decât în anumite condiții, pe când alte depozite sunt deja golite.
”Avem Ghercești-ul, care este un depozit foarte mare, dar unde nu există instalații de comprimare. Atunci, el e foarte mult influențat de presiunea din conducte și de cererea locală: dacă există cerere locală mare și presiune mică, poate să debiteze, dacă nu, nu ai ce să-i faci. De asemenea, Sărmășelul, care este al doilea cel mai mare depozit, și care e dependent de consum – ca atare, gaze avem, dar stăm și ne uităm la ele. Iar Bilciureștiul și Urziceniul au fost terminate, în special în noiembrie și decembrie, și au continuat exploatările suplimentare și în ianuarie, și care atare, sunt puține gaze, din perspectiva înmagazinării. Producția internă e insuficientă, și de aici aceste prețuri fantastice – deja în două-trei săptămâni s-a dublat prețul pe BRM”.
Deși în Europa și inclusiv în România ajung și gaze rusești, nu se poate ști exact cuantumul acestora. Așadar, nu se știe în ce măsură influența din prețuri vine de la Moscova.
”Asta e o speculație, că vin gaze rusești în România. E clar că în Europa vin și gaze rusești, dar nu ai de unde să știi cât. Gazele care vin dinspre Ungaria pot veni din Ungaria, Slovacia, Austria, nu știi de fapt exact”.
Criza actuală poate fi de durată?
Expertul AEI mai susține că actuala tendință a prețurilor se poate transforma într-o criză pe termen scurt, și nu la nivelul celei din 2021-2023.
”Acum un an, când criza gazelor s-a încheiat, când prețul a început să scadă în Europa – asta se întâmpla la jumătatea lui 2023 – am spus că astfel de crize vor fi dese și tot mai dese. Este posibil să ne confruntăm cu un alt fel de criză, o etapă, și vor fi tot mai dese, pentru că noi atârnăm de un fir foarte subțire de ață, și atunci orice sensibilitate din piață determină, din păcate, astfel de fluctuații. Dar nu cred că putem să discutăm de o criză similară din 2021-2022. Nu trebuie să punem semnul egal între ce se întâmplă acum cu ce s-a întâmplat atunci”, a conchis Dumitru Chisăliță.
Prețul pieței spot a Bursei Române de Mărfuri a depășit 400 lei/MWh luni, 10 februarie
