Trebuie să urgentăm realizarea investițiilor în surse de energie bazate pe resursele locale curate și care se încadrează în programele de finanțare europene și în condițiile impuse de taxonomie, susține, în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics, Dan Drăgan, secretar de stat, Ministerul Energiei. ”Securitatea și independența energetică a României reprezintă pilonul principal al politicilor energetice și pentru a menține un echilibru între siguranța SEN și obiectivele de decarbonizare ne bazăm pe termen scurt inclusiv pe capacitățile pe cărbune, în timp ce noile capacități pe gaze naturale, pregătite să funcționeze și cu hidrogen, și surse regenerabile de energie vor înlocui treptat aceste capacități. De asemenea, pe termen mediu și lung, energia nucleară trebuie să se regăsească în opțiunea mixtului energetic românesc”, susține Dan Drăgan.
Cum afectează războiul din Ucraina investițiile companiilor energetice românești și mixul energetic pe termen mediu și lung?
Criza energetică afectează producția de combustibili fosili (îndeosebi gaz) în țările care asigurau necesarul Europei și al României, în special pe termen scurt și mediu și în acest sens trebuie să urgentăm realizarea investițiilor în surse de energie bazate pe resursele locale curate și care se încadrează în programele de finanțare europene și în condițiile impuse de taxonomie. În acest sens, pentru eliminarea dependenței energetice față de Rusia, asigurarea securității energetice și menținerea obiectivelor privind schimbările climatice, încercăm accelerarea dezvoltării surselor regenerabile de energie, inclusiv hidro mare, dezvoltarea capacitaților de stocare, energie nucleară și nu în ultimul rând (întrucât trebuie să respectăm principiul efficiency first), măsuri de eficiența energetică.
Securitatea și independența energetică a României reprezintă pilonul principal al politicilor energetice și pentru a menține un echilibru între siguranța SEN și obiectivele de decarbonizare ne bazăm pe termen scurt inclusiv pe capacitățile pe cărbune, în timp ce noile capacități pe gaze naturale, pregătite să funcționeze și cu hidrogen, și surse regenerabile de energie vor înlocui treptat aceste capacități. De asemenea, pe termen mediu și lung, energia nucleară trebuie să se regăsească în opțiunea mixtului energetic românesc.
România își poate asigura o mare parte din an consumul de gaze din producția internă. De subliniat este faptul că România a continuat importul de gaze pentru a înmagazina în depozite, conform planului general stabilit la nivelul Uniunii Europene. Conform Regulamentului (UE) nr. 1032/2022 adoptat în 29 iunie a.c., se vor constitui stocuri în instalațiile de înmagazinare a gazelor din statele membre ale UE înainte de sezonul de iarnă 2022/2023 și acestea vor putea fi partajate între statele membre în baza principiului de solidaritate. Acesta este considerat un pas important în direcția consolidării securității aprovizionării cu energie a Uniunii Europene în contextul războiului din Ucraina.
Regulamentul prevede faptul că în instalațiile de înmagazinare subterană a gazelor de pe teritoriul statelor membre trebuie să se constituie stocuri înainte de începutul iernii 2022/2023 la cel puțin 80% din capacitate și la 90% din capacitate înainte de începutul următoarelor perioade de iarnă.
În Romania, la 30.08.2022, în depozite, stocul de gaze naturale înmagazinate era de 72,97% din total capacitate, România depășind astfel pragul intermediar de umplere a depozitelor la nivel național stabilit la valoarea de 57% pentru data de 1 septembrie 2022.
Ce ar trebui să facă statul român a accelera investițiile și pentru a ne asigura independența energetică față de livrările din Rusia?
În privința rolului statului de a asigura independența față de livrările de energie din Rusia, în primul rând reamintesc faptul că România a analizat opțiunile de diversificare a surselor și întreține un dialog susținut cu potențialii parteneri externi (n.n. doar în măsura în care acest lucru poate fi amintit – sunt avute în vedere Azerbaidjan, Turcia, SUA, Qatar, Egipt, piața internațională de LNG). Identificarea de noi parteneri este una dintre principalele măsuri.
O altă măsură importantă este utilizarea eficientă a resurselor naturale locale, o parte importantă a acestora reprezentând investițiile prioritare la Marea Neagră: hidrocarburi și surse regenerabile offshore. În momentul actual, România beneficiază de gaze din perimetrele offshore de la Marea Neagră prin intermediul proiectului companiei Black Sea Oil & Gas, un proiect de un miliard de metri cubi pe an. De asemenea, suntem optimiști în privința producției de gaze naturale din blocul Neptun, în urma finalizării recente a tranzacției dintre Romgaz și ExxonMobil, ceea ce ne-ar putea indica ca orizont de producție anul 2026. Totodată, amintim de amendamentele aduse la Legea offshore menită să instituie un cadru de reglementare predictibil și echitabil, care să consolideze parteneriatul mutual avantajos dintre statul român și investitori.
La fel de importante sunt și investițiile în creșterea producției de energie regenerabilă, luând în considerare potențialul României în privința energiei eoliene, inclusiv off-shore, la Marea Neagră – sursă de energie care sprijină în mod real procesul de integrare sectorială și, nu în ultimul rând, cu contribuție reală la consolidarea securității energetice a României.
Eliminarea dependenței de Rusia impune masuri pe termen scurt, pentru a face față iernii 2022-2023, dar și măsuri pe termen mediu si lung.
În contextul actual, deosebit de critic pentru statele dependente masiv de importurile din Rusia, o analiză a Transelectrica estimează necesitatea menținerii anumitor grupuri generatoare în contextul unei disponibilități reduse a energiei electrice din import din sistemele energetice vecine, în următoarea perioadă. Aceasta consideră că, păstrând întregul parc energetic pe combustibili fosili (inclusiv toate grupurile pe cărbune disponibile) și importând, teoretic, 3.000 MW (capacitate maximă), s-ar putea acoperi vârful de sarcină estimat, rămânând în rezervă 2 grupuri pe cărbune de 330 MW.
Pentru menținerea unor capacitați suplimentare în operare, Transelectrica, în calitate de operator de sistem, va realiza o analiză de adecvanță a SEN și va propune un mecanism provizoriu pentru implementarea unei rezerve tehnice pentru o perioadă scurtă de timp (iarna 2022-2023), în baza Regulamentului (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE.
Pentru identificarea masurilor pe termen mediu si lung, OTS va comanda un studiu de adecvanță realizat de o terță parte, care să conțină mecanismul de rezervă tehnică pentru o perioadă medie și/sau lungă de timp, în baza Regulamentului (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică. Pe această bază, va fi revizuit și calendarul de închidere a capacităților energetice până în anul 2032, coroborat cu planul de închidere a capacităților pe cărbune și de dezvoltare a investițiilor noi în capacități bazate pe gaze naturale și surse fotovoltaice din cadrul Planului de restructurare al CE Oltenia, aprobat de către Comisia Europeană prin Decizia C(2022) 553 final/26.01.2022.
Ce investiții majore are în vedere România?
În privința pilonilor din noua strategie de investiții, următoarele direcții vor ghida sectorul energetic românesc:
- dezvoltarea de noi capacități de generare bazate pe surse regenerabile, tehnologii cu emisii scăzute de carbon, cum ar fi gazul natural și, de asemenea, surse nucleare.;
- încurajarea tranziției către energia regenerabilă în zonele rurale și urbane mici;
- accelerarea procesului de digitalizare a rețelelor energetice;
- modernizarea infrastructurii energetice și furnizarea de soluții de stocare.
Ca acțiuni concrete, în data de 29.06.2022, Ministerul Energiei a lansat schema de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investițiilor în construirea de capacități pentru producția de hidrogen verde în instalații de electroliză. Alte exemple de investiții avute în vedere sunt investițiile în capacitățile noi cuprinse în Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, precum: Ișalnița: 850 MW CCGT (gaz) – 2026, Turceni 475 MW CCGT (gaz) – 2026 și 8 parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW – 2024, finalizarea investiției de realizare a unei capacități energetice noi cu o putere instalată de minimum 1.290 MW, din care minimum 800 MWh în bandă pe gaz și energie regenerabilă de la CET Mintia-Deva de către cumpărătorul Mass Global Energy Rom. Acesta are obligația ca până la 31 decembrie 2026 să finalizeze investițiile. Avem în vedere, de asemenea, investițiile companiilor Hidroelectrica și Romgaz.
În domeniul energiei nucleare, care reprezintă o sursă curată de energie și care va ajuta la atingerea obiectivelor de securitate energetică pentru Romania și a obiectivelor de decarbonare pe termen mediu și lung, România are în derulare și planificare o serie de proiecte în domeniul nuclear, precum retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă, finalizarea proiectului Unităților 3 si 4 și implicarea în dezvoltarea și construirea în România a primelor reactoare modulare mici, la conferința COP26 în data de 4 noiembrie 2021 fiind anunțată cooperarea dintre companiile SN Nuclearelectrica SA și NuScale.
Trecând la energia eoliană offshore, putem afirma faptul că, datorită poziționării geografice și deschiderii către Marea Neagră, România prezintă un potențial tehnic ridicat în această direcție. Acesta este estimat, pe baza rapoartelor Băncii Mondiale (BM), la o capacitate naturală de 76 GW.
Pe lângă necesitatea imediată a unei legislații primare și reglementări secundare pentru a elimina barierele din calea investițiilor, este necesară și consolidarea semnificativă a infrastructurii aferente – o condiție prealabilă investițiilor. În procesul de dezvoltare a cadrului legal pentru energia eoliană offshore în România, Ministerul Energiei beneficiază de sprijin din partea Băncii Mondiale și DG-REFORM prin elaborarea unui studiu al cărui obiectiv este de a oferi o analiză echilibrată și strategică asupra rolului pe care energia eoliană offshore l-ar putea juca în asigurarea necesarului de energie și în atingerea obiectivelor de sustenabilitate în România și a rolurilor și responsabilităților diferitelor instituții publice de a dezvolta și implementa această tehnologie.
Este România pregătită – și în ce măsură sunt firmele românești și rețeaua pregătite pentru a face față noului val de investiții în digitalizare și regenerabile?
În ceea ce privește investițiile în digitalizare, știm că transformarea digitală a sistemului energetic aduce multiple beneficii potențiale, dar vine și cu riscuri și provocări care țin de specificitățile sistemului energetic si corelarea investițiilor din sectorul energetic. De exemplu, cum să utilizăm simultan tehnologiile vechi cu tehnologii noi și inteligente sau cum să abordăm amenințările privind securitatea cibernetică – acestea putând afecta aprovizionarea cu energie, ca serviciu esențial pentru societate. Este nevoie de o abordare integrată, pentru a se asigura că investițiile în tehnologii digitale din sistemul energetic sunt realizate și planificate în conformitate cu evoluția tehnologică a sectorului energetic pe tot lanțul de producere, transport, distribuție, furnizare și consumator. Este necesar să fim pregătiți pentru era digitală.
Prin modificările aduse Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, în vederea transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2019/944 au fost definite noțiuni noi, precum client activ, comunitatea de energie a cetățenilor, consum dispecerizabil, contract de furnizare a energiei electrice cu prețuri dinamice, dispecerizarea prioritară, interval de decontare a dezechilibrelor, instrumente derivate din domeniul energiei, prosumator etc; clarificarea noțiunilor de branșament, racord, extindere de rețea, etc. Aceste noțiuni / acțiuni, definite în noua lege, pot fi implementate numai prin digitalizarea sectorului energetic. Deci, digitalizarea nu este numai o necesitate, ci și o obligație.
De asemenea, investițiile susținute prin PNRR urmăresc creșterea procesului de contorizare a consumului final de energie prin platforme digitale de telegestiune, acordarea de servicii energetice prin creșterea ponderii auditurilor energetice realizate la nivelul operatorilor industriali din economie, optimizarea proceselor tehnologice industriale prin investiții în tehnologii ecologice și soluții durabile, asigurarea unei finanțări echitabile. Aici, digitalizarea este un angajament.
Ce trebuie să facă România pentru a atrage cât mai multe fonduri europene, în perioada următoare?
Mă voi referi la Fondul pentru Modernizare (FM), un instrument nou de finanțare care contribuie la obiectivele pactului ecologic european, prin sprijinirea unei tranziții juste, din punct de vedere social, către o economie verde. Investițiile propuse de statele membre sunt considerate ca fiind eligibile pentru finanțare din Fondul de Modernizare cu până la 100% din cheltuielile eligibile, dacă Banca Europeană pentru Investiții (BEI) decide că acestea sunt proiecte prioritare, ele fiind selectate printr-un proces concurențial. România are alocate aproximativ 200 de milioane de certificate EU-ETS (pentru perioada 2021-2030), în valoare de peste 13 miliarde de euro (folosind prețul curent al certificatelor de emisii CO2).
În corelare cu obiectivele din PNIESC și cu noile decizii adoptate la nivel European, Ministerul Energiei a identificat 8 programe cheie de investiții cu finanțare din Fondul de Modernizare: regenerabile, CCGT, cogenerare, infrastructură de transport și distribuție electrică și de gaze naturale, energia nucleară, eficiență energetică, hidrogen și bio-carburanți.
Avem, apoi, firește, Planul Național de Redresare și Reziliență, în care componenta energie se regăsește în cadrul Pilonului I, cu mai multe reforme și investiții care merită o abordare de sine stătătoare.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din octombrie 2022 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
