Amenzile acordate recent de Consiliul Concurenței unor distribuitori angro de carburanți pentru înțelegeri anticoncurențiale privind prețurile practicate și portofoliul de clienți aruncă o nouă lumină asupra deciziilor pe care le poate lua statul român pentru a influența în bine industria de hidrocarburi într-un moment profund defavorabil, a susținut Daniel Apostol, analist economic și Secretar General al asociației petroliere ROPEPCA, în declarații acordate pentru TVR1.
Într-o ediție a emisiunii Prim Plan dedicată mecanismului de creare a prețului carburanților, Daniel Apostol a declarat: “Dacă cineva are curiozitatea să urmărească sistemul de cotație Platts (cotație pentru carburanți – n.r.) la nivel european, va sesiza că are o dinamică similară cu prețul țițeiului. Dacă mergem mai departe, și ne uităm la dinamica prețurilor carburanților din România, se va observa că aceasta nu a înregistrat curbe brutale când a crescut prețul țițeiului puternic la nivel European. În piața românească s-a atenuat cumva.”
“Cât anume din colectarea taxelor și impozitelor impuse în prețul carburanților s-a dus cu adevărat în construcția de autostrăzi? Există o supra-acciză, și acum se discută și despre o supraimpozitare a profitului obținut din producție într-un context deloc vesel. În timp ce costul cu materia primă coboară, impozitările rămân constante ca pondere. Reprezentanții statului trebuie să se gândească dacă nu cumva pot influența, în bine, industria de hidrocarburi înt-un moment defavorabil pentru ea.”, a concluzionat Daniel Apostol.
Prezent în platoul aceleiași emisiuni, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și consultant la Deloitte, a explicat mai în detaliu structura prețului carburantului la pompă: ”Să presupunem că prețul barilului de petrol este 0, iar companiile lucrează gratis. În aceste condiții, consumatorul român ar plăti 2,6 lei pe litrul de benzină. Aproximativ 60% din prețul la pompă reprezintă taxe încasate de statul român. Restul de 40% reprezintă costul carburantului, costul logistic (transport, stocare), costul cu personalul, și marja de profit. În condițiile actuale, prețul carburantului scade doar în urma cotației Platts ori din marja de profit în urma unor practici concurențiale.”