Avem o problemă în modul în care se asigură sursele financiare la Fondul de tranziție din care se fac plățile pentru decontare şi cred că, în acest moment, la cele două ministere, sunt undeva peste trei miliarde de lei de plată, a declarat directorul executiv a Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Dana Dărăban.

„Ştim că, în 2024, se închide partea de procedură de alocare pe ambele sectoare şi gaze naturale şi energie electrică. Ce se întâmplă cu prețul final? Prețul final rămâne plafonat până în martie 2025 pentru clientul casnic şi non-casnic. Acum avem următoarele teme: ce se întâmplă în Q1 din 2025, în sensul în care această Ordonanță lucrează doar cu scenariul scăderii prețului. Nu există un scenariu 2, în cazul în care prețul creşte. Noi lucrăm doar cu scenariu optimist, că prețul scade. Eu mi-aş dori foarte mult dacă scrie într-o Ordonanță a Guvernului că prețul scade, să scadă, dar câteodată viața ne-a demonstrat contrariul. Deci lucrăm doar cu acest scenariu şi atunci în situația în care furnizorul este obligat să păstreze prețul de plafon la prețul final la consumator, este decizia statului, dar atunci trebuie să pună la dispoziție fondurile necesare. În continuare, avem o problemă în modul în care se asigură sursele financiare la Fondul de tranziție din care se fac plățile pentru decontare. Aş vrea să corectez ceva, deşi am mai încercat: nu se decontează furnizorii, se plăteşte o obligație pe care statul şi-a făcut-o către clienți. Statul a promis clienților-consumatori din această țară că le asigură energia la un anumit preț. A folosit furnizorii ca să-şi îndeplinească acest deziderat şi acum urmează ca statul, totuşi, până la capătul drumului, să dovedească că a fost serios şi că-şi îndeplineşte toate obligațiile de plată către furnizori, iar ieşirea din schema de plafonare şi partea de competiție pe piață să asigure un joc corect pentru toți furnizorii”, a susținut Dărăban, conform Agerpres.

Reprezentanta ACUE a menționat faptul că proiectul de decontare a prețurilor a fost „greoi şi birocratic”.

„Cred că, în acest moment, la cele două ministere, cumulat, sunt undeva peste trei miliarde (de lei de plată, n.r.), dar ar fi interesant să vă uitați şi pe structură, ca să vedeți cât de greoi şi birocratic a fost totuşi acest proiect. Uitați-vă şi o să vedeți că, inclusiv astăzi, se decontează 2021-2022. Avem undeva în aşteptare la Ministerul Energiei cam trei milioane, pentru 2023 undeva la 2,2 miliarde, ceea ce ne arată că grosul este în continuare. Facem plățile pe 2023 şi suntem suntem în iunie 2024 şi mai avem. Parcă erau două milioane şi ceva pentru 2024, ceea ce arată că se decontează puțin pentru acest an, pentru că începe să reflecte prețul de pe angro în prețul final”, a spus şefa asociației de profil.

În ceea ce priveşte a cincea perioadă de reglementare a pieței energiei, ce urmează să demareze în anul 2025, specialista în energie a subliniat că trebuie să asigure strategia de dezvoltare a rețelelor de investiții în rețele.

„Eu cred că ar trebui să tratăm cu seriozitate (Strategia Energetică Națională, n.r.), să ne uităm pe acest document şi să dăm să asigurăm un punct de vedere din partea tuturor părților interesate. Această strategie trebuie să se regăsească nişte planuri de acțiune pentru că altfel va fi un document care va rămâne acolo. Dacă noi nu ducem aceste strategii în planuri de acțiune, vom sfârşi şi la anul, şi peste doi ani spunând că România va fi un hub energetic. Aşa, cum va fi ? De 10 ani, în România „va fi un hub energetic”. Nu ai cum să duci aceste deziderate la îndeplinire dacă nu faci toate lucrurile pe care le presupune. Un hub energetic presupune infrastructură şi tranzacții, o activitate de trading în primul rând extraordinar de bogată. Trebuie să se vândă foarte mult ca să fii hub energetic. Noi am avut o problemă cu activitatea de trading anul trecut, nespunând că poate anumite zone nu au fost de corectat, dar noi ne aventurăm, tăiem, scoatem afară, mai băgăm înapoi în cameră, tot aşa. Tot timpul, dintr-o extremă în alta. Mă aştept ca perioada de reglementare a 5-a să reprezinte într-adevăr un cadru care să asigure strategia de dezvoltare a rețelelor de investiții în rețele, pentru că va fi piatra de temelie pentru 2030. Fără o situație bună în 2030, România mai pierde o şansă”, a afirmat Dărăban.