Departamentul pentru Energie a lansat o dezbatere publică în privinţa Strategiei Energetice Naționale pentru perioada 2015-2035 pe marginea analizei sistemului energetic național, precum și a obiectivelor externe ale României. Consultarea va sta deschisă până pe 10 ianuarie.
Pe baza ideilor care vor fi colectate de la mediul de afaceri, societate civilă, mass media de specialitate, asociații de consumatori și mediul universitar, Departamentul pentru Energie vrea să modeleze scenariile de lucru și propuneri de politici publice energetice pentru următoarele două decenii.
Chestionarea tuturor celor care vor influențați de alegerile strategice nu se va încheia aici. “Într-o etapă următoare, intenţionăm să supunem dezbaterii publice previziunile și scenariile privind sectorul energetic”, a declarat Ministrul Delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.
Analiza stării actuale a energiei românești a fost trimisă și către toate partidele parlamentare, “pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea domeniului energetic pe termen mediu și lung” și pentru “un acord din partea clasei politice”, a mai spus ministrul. În prezent, România are o strategie energetică naţională, adoptată în 2007, care este valabilă până în 2020.
Patru întrebări pentru construirea de scenarii și politici
Departamentul Energiei speră ca răspunsurile la cele patru întrebări adresate opiniei publice, incluse în preambulul analizei stadiului actual al sistemului energetic național, să-i ghideze pașii în dezvoltarea și testarea ipotezelor și politicilor publice în domeniu. Întrebările sunt:
Considerați că documentul (analiza sectorului în ansamblu) reflectă corect starea actuală a sistemului energetic românesc? Care ar fi sugestiile dumneavoastră de îmbunătățire?
Considerați că, în etapa finală de elaborare a Strategiei Energetice Naționale (dezvoltarea de scenarii și politici), ar trebui să fie utilizat modelul PRIMES, model utilizat de către Comisia Europeană în elaborarea studiilor de impact? Considerați că un alt model de dezvoltare de scenarii ar fi mai potrivit pentru România?
Considerați că este potrivită intenția Departamentului pentru Energie de a încerca obținerea unui consens politic în privința Strategiei Energetice Naționale pentru perioada 2015-2035?
Sunteți de acord ca securitatea energetică să constituie principalul obiectiv al Strategiei Energetice a țării?
Potrivit specialiștilor Departamentului pentru Energie, obiectivele noii strategii energetice sunt securitatea alimentării cu energie, menținerea unui preț suportabil la consumatorii finali și protecția mediului. Documentul redactat fără sprijinul consultanților străini, supus dezbaterii publice, este structurat pe două componente: analiza stadiului actual și angajamentele asumate de România în fața instituțiilor internaționale.
În prima parte au fost structurate și sintetizate date despre fiecare resursă energetică primară a României sub raportul cererii și ofertei (pe import, export și stocuri), infrastructură, stadiul funcționării pieței pentru comercializare, nivelul investițiilor și bariere în atragerea capitalului suplimentar.
100 miliarde de euro, investiții necesare în următorii 20 de ani
Necesarul investițional al României în energie se ridică în următorii 20 de ani la 100 miliarde de euro, arată documentul elaborat de către Departament. „Considerăm că necesarul de investiții în sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015-2035, de aproximativ 100 miliarde de euro”, spune instituția.
Gazul exploatat în prezent mai ajunge pentru 14 ani
Documentul menționează că România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală și de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 150 miliarde metri cubi și cu rezerve geologice de 615 miliarde metri cubi. România nu consumă mai mult de 14 miliarde de metri cubi anual, iar producția se situează în jurul a 11-12 miliarde de metri cubi pe an. Din punct de vedere metodologic, România și-ar putea epuiza actualele rezerve de gaz în exploatare în circa 14 ani, menționează Departamentul pentru Energie.
Țițeiul ne-ar mai ajunge pentru aproximativ 23 de ani
România dispune de rezerve sigure de țiței de 60 milioane de tone, și de rezerve geologice de 2 miliarde de tone. Majoritatea resurselor geologice și a rezervelor sigure identificate până în prezent este localizată pe uscat şi doar 4% în platoul continental al Mării Negre. La producţia medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone) și în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% și o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, rezervele actuale de ţiţei ale României s-ar putea epuiza în aproximativ 23 de ani.
„Pe termen scurt și mediu, rezervele sigure de țiței se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii care să conducă la creșterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar, pe termen mediu și lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore și a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă”, se spune în proiect.
30% din unitățile de producție de electricitate, mai vechi de 40 de ani; deficitul de producție este aproape
Producția de electricitate înregistrează acum un excedent de capacitate, dar aproximativ 30% din unitățile în funcționare au mai mult de 40 de ani de exploatare, iar 25% au deja 30 de ani în operațional.
„Transformarea sectorului energetic trebuie să fie susținută în deceniul următor prin investiții semnificative, în principal, în eficiență energetică, noi capacități energetice de producție, transport și distribuție, precum și în retehnologizarea și creșterea gradului de eficiență a celor existente. Implementarea acestor investiții este necesar a fi abordată în mod corespunzător de către autoritățile statului și companiile energetice din România”, potrivit documentului.
80% din grupurile termoenergetice au fost instalate între 1970 și 1980 și au depăşit durata de viaţă normată. Majoritatea capacităţilor sunt supradimensionate şi 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană. Documentul precizează că, după 2015, România va avea deficit de capacități de producție a electricității, care se va accentua după 2020-2025.
„Se pune problema necesității implementării unor mecanisme suport care să faciliteze realizarea investițiilor mari de infrastructură energetică, bazate pe principiile pieței libere de energie și cu respectarea reglementărilor europene privind transparența, competiția și ajutorul de stat. Securizarea va putea fi realizată atât prin mecanisme fiscale, cât și cu ajutorul unor instrumente comerciale care să permită, în principal, predictibilitatea recuperării investiției pentru investitorii în capacități de producere a energiei prin tehnologii cu emisii reduse de carbon”, potrivit documentului citat.
Hidroenergia, energia nucleară și interconexiunile, soluții de contracarare a declinului
Până în 2025 ar urma să fie reabilitate hidrocentrale de 2.400 MW și ar trebui să fie gata hidrocentrala de 1.000 MW de la Tarniţa-Lăpuşteşti, județul Cluj. Documentul amintește și de necesitatea extinderii centralei Cernavodă cu două reactoare nucleare, dezvoltarea infrastructurii smart metering și smart grid (imperative europene), precum și modernizarea centralelor pe cărbune (imperative europene, dar și naționale).
Alte proiecte sunt dezvoltarea sau extinderea capacităților de interconexiune și facilitarea exportului/ importului de electricitate, exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră și mărirea capacității de extracție a depozitelor de înmagazinare, dar și investițiile în vederea conformării la cerințele de mediu ale UE.
În ceea ce privește barierele pentru investiții, Departamentul pentru Energie s-a axat mult pe cadrul fiscal și pe slaba monitorizare și execuție a politicilor publice.
„Impactul negativ al acestora se reflectă prin reducerea gradului de încredere în stabilitatea și predictibilitatea sectorului energetic, reducerea investițiilor, creșterea așteptărilor de remunerare sau reprezentări și garanții suplimentare solicitate de investitori ca răspuns la riscul suplimentar asumat de aceștia, cu efecte directe și asupra economiei și mediului de afaceri din România”, se spune în document.