Conflictul politic dintre Ministerul Energiei și Primăria Capitalei amenință să aducă sistemul centralizat de încălzire din București într-o situație critică. Acuzațiile reciproce între ministrul Energiei, Sebastian Burduja (PNL), susținător al candidatului prezidențial Crin Antonescu, și primarul general Nicușor Dan, candidat independent la Președinția României, scot la lumină vulnerabilitățile financiare și operaționale ale rețelei de termoficare. Între acuze politice și realități financiare dure, Bucureștiul riscă să piardă nu doar căldura și apa caldă, ci și oportunitatea modernizării unei infrastructuri esențiale pentru calitatea vieții a milioane de locuitori. O negociere transparentă și constructivă între Guvern și Primărie este singura soluție rezonabilă. Poate după alegerile prezidențiale, când și dacă temperatura politică se va mai reduce.
„Sistemul de termoficare în sine este în colaps”, avertizează Sebastian Burduja. ELCEN, companie aflată sub tutela Ministerului Energiei, reclamă datorii neplătite de peste 1,4 miliarde de lei de încasat de la Termoenergetica, firma municipală responsabilă de distribuția căldurii și apei calde în București. „Primăria nu a mai plătit nici către Termoenergetica, propria ei companie, drept pentru care conducerea acesteia l-a informat pe primarul general că intră în insolvență”, explică Burduja, subliniind gravitatea situației.
Pe fondul acestei dispute, directorul general ELCEN, Claudiu Crețu, a precizat că în luna aprilie „Primăria Municipiului București nu a plătit niciun leu” către ELCEN. Potrivit datelor prezentate de acesta, în ianuarie 2020 datoria către ELCEN era de 169 de milioane de lei, în 2021 a ajuns la 243 de milioane lei, în 2022 la 639 de milioane şi în 2023 la 931 de milioane lei. „În 2024 am sărit de miliard – 1,005 miliarde lei, iar astăzi – 1,4 miliarde lei. Sunt cifre, matematică, nu povești…”
Primarul Nicușor Dan atribuie aceste probleme financiare unei decizii politice a guvernului PSD-PNL-UDMR, care „ne-a redistribuit mult mai puțini bani din impozitele pe venit ale bucureștenilor, în ciuda referendumului prin care cetățenii Capitalei au cerut clar altceva”. În noiembrie 2024, bucureștenii au votat într-un referendum pentru ca veniturile din impozitul pe venit colectat local să fie administrate de Consiliul General al Municipiului București, în vederea unei mai bune finanțări a serviciilor publice centrale, precum termoficarea sau transportul. Referedumul nu este obligatoriu din punct de vedere legal înainte ca Parlamentul să modifice legea în acord cu voința populară. La realizarea bugetului de stat pe 2025, Guvernul a ales să ignore rezultatul consultării populare și a menținut o formulă de alocare bugetară în favoarea primăriilor de sector, ceea ce reduce semnificativ sumele redistribuite către Primăria Generală. Mai mult, din impozitul pe venit plătit de bucureșteni, 50% a mers către primăriile de sector, și doar 47% au mai mers către PMB, față de 50% în anii anteriori. Trei procente au fost redirecționate către județul Ilfov – o decizie fără justificare clară. În acest context, bugetul municipal s-a contractat cu circa 700 de milioane de lei în 2025, față de 2024, ceea ce a limitat drastic capacitatea administrației centrale de a susține marile servicii publice și a blocat proiectele de investiții.
Primarul Nicușor Dan afirmă că datoriile acumulate în perioada rece a anului sunt tipice și că acestea se reglează de obicei până în lunile de vară. „Banii aceștia nu-i avem, pentru că un Guvern a ignorat voința bucureștenilor și face Primăria să fie un fel de oficiu de plăți”, declară Dan. Doar cheltuielile cu sănătatea și transportul public în București se ridică la circa 5,3 miliarde de lei în 2025, depășind cu mult principala sursă de venituri a Primăriei, cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit. De altfel, sumele alocate PMB din această sursă au scăzut puternic în 2025, pentru prima dată în ultimii patru ani.
De partea sa, ministrul Sebastian Burduja, președintele PNL București, afirmă că orașul se îndreaptă „cu paşi repezi spre faliment”. „Astăzi, și Capitala este în pragul colapsului bugetar… Dacă însumăm toate datoriile Bucureştiului, actuale, vedem că ajungem undeva la 4,7 miliarde de lei […] ceea ce este aproape de jumătate din bugetul pe anul în curs, iar, conform Legii finanțelor publice locale 273/2006, articolul 75 alineatul 1, litera a) asta înseamnă o stare de insolvabilitate. Deci, Bucureştiul se îndreaptă cu paşi repezi, după 5 ani de administraţie Nicuşor Dan, spre faliment”, afirmă Burduja. Totuși, în decembrie 2024, agenția Fitch a reconfirmat profilul individual de credit al Bucureștiului la nivelul „A”, cu trei trepte peste ratingul României și cu o treaptă peste ratingul municipiului Oradea. Tot în decembrie, aceeași agenție a revizuit la negativă perspectiva ratingului de țară al României, invocând instabilitatea politică, deficitul bugetar mare și creșterea susținută a datoriei țării. Ratingul României este BBB-, cel mai nefavorabil rating din zona acceptabilă a riscului financiar pentru investitori și arată că România este o țară cu vulnerabilități financiare importante chiar dacă are totuși un risc scăzut de insovabilitate.
Disputa politică accentuează riscurile deja semnificative nu doar direct pentru locuitorii orașului, ci și pentru viitorul sistemului de termoficare din București. ELCEN riscă să intre direct în faliment, ceea ce ar bloca și proiecte majore cu finanțare europeană, estimate la 361 milioane de euro, pentru modernizarea CET-urilor Progresu, Sud și Grozăvești.
