România poate accesa granturi europene adiționale pe care le-ar putea folosi pentru renovarea fondului locativ și eficientizare energetică, a spus Dragoș Pîslaru, europarlamentar, Președinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Renew Europe Group.

“România a primit, în acest moment, 1,4 miliarde de euro granturi adiționale în acest capitol REPowerEU, care se adaugă la PNRR. Avem ca termen limită sfârșitul lunii aprilie pentru a transmite modul în care dorim să cheltuim acești bani și, săptămâna trecută, într-un mod mai mult împins decât natural, a existat și prima sesiune și, cred că și ultima, de consultare publică cu privire la REPower EU. Consider că REPower nu ar trebui să se limiteze la cei 1,4 miliarde de euro pe care îi avem în acest moment în discuții. În negocieri, a fost foarte clar menționat că putem adăuga, la acești 1,4 miliarde de euro, sume care pot veni din banii Politicii de coeziune 2021-2027, până la 7,5% din acești bani. De ce am face așa ceva? Pentru că, în loc să îi lăsăm în Politica de Coeziune, cu cofinanțare din partea statului român, în REPowerEU, ar fi sută la sută finanțare europeană. Astfel, am putea investi niște sume, în condițiile în care absorbția este evident o problemă a României de ceva vreme”, a spus Dragoș Pîslaru, potrivit Financialintelligence.

„A doua sursă importantă de finanțare sunt împrumuturile rămase nefolosite de statele membre din PNRR. România se împrumută pe piețele externe cu niște dobânzi considerabile. Am putea folosi bani din mecanismul de redresare și reziliență, din împrumuturile nefolosite de celelalte state membre pentru a finanța.

”A treia sursa, poate cea mai importantă și unde am negociat personal, să mă asigur că se poate acest lucru – putem obține fonduri pe care să le folosim, până la sfârșitul acestui an, din politica de coeziune veche, 2014-2020. Din păcate, în acest moment, rata de absorbție efectivă ne arată că România nu a cheltuit 9 miliarde și ceva de euro, pe care șansele de a-i cheltui în integralitatea lor până la sfârșitul anului sunt destul de mici. Am putea muta, cu o decizie a Guvernului, înainte de sfârșitul lunii aprilie, acești bani pentru un program de renovare profundă în timpul acestei veri.

”Pe buget, observ că România se uită doar la 1,4 miliarde euro granturi, în loc să se uite la un buget care ar putea să ajungă liniștit undeva la peste trei miliarde de euro. Acest lucru nu face decât să ne să ne scadă potențialul de a investi serios în zona de eficiență energetică, de a mobiliza resurse regenerabile și de a ajuta consumatorii vulnerabili.

Al doilea lucru important, presupunând că avem doar acești 1,4 miliarde de euro, pe ce anume ar trebui să-i cheltuim? Guvernul României, chiar și înainte de negocierile finale pe acest dosar, pe acest regulament european, s-a gândit la infrastructură energetică mare. Și, într-adevăr, la un moment dat, undeva în mai anul trecut, și Comisia Europeană se gândea mai ales la infrastructură mare, la modul în care ne putem reconecta la nivel european, astfel încât să nu mai fim dependenți de gazul rusesc.

Dar între timp, odată cu venirea toamnei, am văzut impactul important al facturilor la energie și modul în care acest impact este disproporționat pentru micii antreprenori, pentru gospodării, pentru familii care se trezesc că au de ales între a-și achita cheltuielile curente cu mâncarea și a plăti factura la energie.

De aceea, cred că este vital ca cea mai mare parte din această sumă de granturi să meargă în direcția eficienței energetice, evident, în vederea unor reforme structurale profunde, unei renovări profunde a fondului locativ din România și care să ajute și micii antreprenori, IMM -urile să poată să beneficieze de acest sprijin.”