Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a propus alocarea unui miliard de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru efectuarea de reînnoiri pe reţeaua de cale ferată, o zonă care a fost subfinanţată, şi are în proiect trenuri pe hidrogen, a declarat ministrul de resort, Cătălin Drulă.

„Avem o strategie de dezvoltare a infrastructurii feroviare pe următorii patru ani. Am găsit-o realizată când am venit în minister, mie mi-a revenit doar sarcina de a o înainta Comisiei Europene în ianuarie şi această strategie vorbeşte de modernizare. …Vrem să alocăm un miliard de euro din PNRR pentru că, dacă ne uităm, această parte de reînnoire a fost subfinanţată… Dacă am reuşi să avem un miliard de euro, să zicem ca impact şi în anii 2022, 3, 4, 5, 6, asta ar însemna o mică revoluţie în sine şi ar însemna că această reţea feroviară a noastră va merge într-o zonă de decenţă. Din păcate, în România, la stadiul căii ferate în momentul de faţă decenţa a devenit o revoluţie. Asta a fost o prioritate pentru noi şi vrem să ieşim cumva din această ipocrizie a scoaterii în faţă a unor proiecte majore în timp ce restul reţelei e prăbuşită”, a afirmat Drulă.

Ministrul a atras atenţia că România nu stă bine nici măcar la capitolul de material rulant, în condiţiile în care Autoritatea de Reformă Feroviară nu reuşeşte să achiziţioneze trenuri noi.

„Nici pe partea de material rulant lucrurile nu stau bine. Există un plan al României, care este de 6-7 ani, prin care trenuri noi moderne de călători urmau să fie achiziţionate cu finanţare nerambursabilă din fonduri europene şi apoi folosite în cadrul obligaţiei serviciului public şi cumva puse la dispoziţia operatorilor, cu condiţii contractuale şi comerciale de îndeplinit din partea lor. Din păcate, aceste achiziţii nu sunt finalizate nici astăzi şi aici este o altă mare problemă care trebuie rezolvată. O autoritate numită – în titlu este de reformă feroviară are deja patru ani de existenţă. Pur şi simplu mai mult finanţăm plimbarea unor trenuri goale, fără condiţii şi indicatori de calitate, ceea ce nu ajută pe nimeni de fapt”, a susţinut şeful de la Transporturi.

Potrivit acestuia, PNRR prevede 5 miliarde de euro pentru investiţii în zona feroviară, însă propunerea va fi negociată cu Comisia Europeană.

„Ne-am preocupat şi de elaborarea propunerilor pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şi, aici, propunerea este să avem 5 miliarde de euro pentru investiţii în zona feroviară. Bineînţeles, asta intră într-o negociere, merge în discuţii cu Comisia Europeană. Să spun noutatea pe care am gândit-o împreună cu echipa mea şi am discutat-o şi cu cei din minister şi cu responsabilii din infrastructură: alocarea unei axe financiare pentru a reînnoi infrastructura căilor ferate. Din ce am urmărit eu în anii trecuţi, de când am intrat în UE, ne-am concentrat foarte mult politica investiţională pe proiecte foarte mari cu impact pe zone mici ale reţelei feroviare. Dacă analizăm banii cheltuiţi la euro/proiect/km de infrastructură o să vedem că aceşti bani se concentrează pe zone restrânse, în principal pe un singur coridor, pe fostul coridor 4 Curtici-Constanţa, şi restul reţelei feroviare – cei până la 10.000 de km de cale ferată – a fost cumva permanent subfinanţată şi a ajuns într-o stare proastă. Cum ştiţi, e plin de restricţii şi de limitări de viteză în reţeaua noastră de căi ferate, ceea ce îndepărtează şi călătorii de acest mod de transport şi face mai puţin competitiv şi traficul de marfă”, a menţionat Cătălin Drulă.

Acesta a susţinut că doreşte să dezvolte un proiect care presupune achiziţionarea de trenuri pe hidrogen.

„Revenind la PNRR, avem o axă de finanţare şi pentru material rulant. Aici e vorba de trenuri fie electrice, fie – şi aici am vrea să dezvoltăm un proiect – trenuri pe hidrogen. Am discutat şi cu industria, pentru că aici este o întreagă chestiune pe orizontală, de la producţie la distribuţie, la costuri lifetime pentru acest mod de transport, dar m-aş bucura să fim cei care iau o tehnologie în faza incipientă, când încă nu e răspândită, pentru că asta ne-ar permite să folosim nişte bani europeni pentru atingerea unor obiective globale europene de emisii de carbon, dar şi să dezvoltăm o industrie. Şi cred că cel mai bine, dincolo de strategii, vorbe şi hârtie, este când o faci prin exemplu,” a explicat ministrul Transporturilor.