###author###
Memorandumul cu Rompetrol stagnează din pricina fricii membrilor comisiei de negociere să participe la şedinţe, însă el ar putea fi continuat de guvern, spune Gabriel Dumitraşcu, fostul şef al direcţiei privatizărilor statului OPSPI, în cadrul unui interviu acordat Energynomics.ro.
“Nu mi-am dat demisia din cauza Memorandumului cu Rompetrol”, spune Dumitraşcu, în urma unor articole din presa centrală care vehiculau acets lucru. “Sper să mă întorc, în special pentru Hidroelectrica, un proiect drag mie. Consider că mi-am făcut datoria cu respect faţă de statul român şi interesul naţional”, a mai spus Dumitraşcu.
Totuşi, el a acuzat unele „presiuni în urma cărora urmau să sufere oameni din echipă” responsabile pentru demisia sa. „Nu mi-am dat demisia de drag. Sau nu mi-am dat-o liber consimţit”, a mai spus Dumitraşcu.
De ce este tergiversat memorandumul cu Rompetrol
În ianuarie 2015 se împlineşte un an de la aprobarea prin Hotărâre de Guvern a memorandumului dintre statul român şi Rompetrol, semnat iniţial în februarie 2013. Astfel, aplicarea actului în cauză întârzie de aproape un an întrucât e un caz mult prea fierbinte pentru cei implicaţi în negociere, majoritatea politicieni şi funcţionari de stat.
„N-am de unde să ştiu poziţia actuală a guvernului, dar odată ce a aprobat memorandumul prin Hotărîre de Guvern, bănuiesc că va merge până la capăt”, spune Dumitraşcu.
„Proiectul este blocat fiindcă, pe vâlva făcută, foarte mulţi membri din comisia de negociere s-au speriat şi n-au mai vrut să participe la şedinţe…pentru că toată lumea ameninţă cu DNA…Comisia s-a întrunit din primăvara anului trecut şi până acum doar cu membri ai Departamentului pentru Energie, fără cei ai celorlalte entităţi”, susţine fostul şef al privatizărilor din energie.
Dumitraşcu a explicat că OPSPI n-a făcut altceva decât să gestioneze cât mai bine activele deţinute de stat, discuţiile cu KazMunaiGaz, acţionarul Rompetrol, fiind făcute iniţial la alt nivel.
Părţile implicate în memorandum se aflau pe vremea aceea în litigiu, în vreme ce statul voia să-şi recupereze creanţele, KazMunay investise peste 1,2 miliarde de dolari prin credite acordate companiei româneşti şi în plus investeau şi în marfă sub forma unui capital de lucru de 200 milioane de dolari.
La apariţia conflictului dintre părţi, se punea problema insolvenţei, cu închiderea rafinăriei Petromidia, în contextul în care Rompetrol aducea peste 1 miliard de dolari la buget din taxe şi impozite, iar de rafinărie depindeau toate cele 7.000 de locuri de muncă din grup.
În plus, exista un program de investiţii pentru eficientizarea rafinăriei, prin creşterea de la 4,5 la aproape 5,5 milioane de barili anual, masa critică necesară operării pe plus, investiţie care a fost între timp îndeplinită, a explicat Dumitraşcu.
„Plecând de la asta, eu trebuia să sting litigiul şi să asigur un parteneriat pe termen lung cu statul”.
În ianuarie 2013, capitalizarea bursieră valoriza 26% din Rompetrol la aproximativ 125 milioane de dolari, iar statul ar obţine 200 milioane de dolari în urma memorandumului. În plus, crearea fondului de investiţii de 1 miliard de dolari pe termen lung asigura statului, gratis, 20% din acţiuni fără să-i fie cerut vreun aport.
Reprezentanţii Rompetrol şi cei ai Ministerului pentru Energie nu au oferit vreun comentariu până la publicarea prezentului articol. Reprezentanţii Ministerului pentru Energie şi IMM-uri au precizat, însă, că vor oferi un răspuns cât de curând la întrebările energynomics.ro.
