Cel mai important, dacă ne uităm la viitor, este să găsim metode de stimulare a biometanului, necesar în asigurarea fezabilității economice a unor proiecte care pot aduce beneficii majore economice și de mediu. Motoarele termice vor fi prezente mult timp de acum încolo, iar stimularea utilizării vehiculelor cu emisii reduse de CO2 va avea un impact benefic imediat. Trecerea la utilizarea exclusivă a vehiculelor cu emisii zero din surse de energie regenerabilă este un proces de durată și nu este deloc ușoară. Nu putem să ignorăm asta și dacă vrem să fie făcută adecvat trebuie să ne uităm realist la plusurile și minusurile fiecărei tehnologii și să acționăm în consecință, a declarat, pentru Energynomics, Dumitru Becșenescu, Președinte & CEO Antares Group.
Care sunt principalele investiții și proiecte ale Antares și Denisson Energy din domeniul energiei verzi, a sustenabilității și din domeniul GNC realizate până acum și care sunt planurile pentru 2023 și anii următori?
Responsabilitatea pe care o avem pentru generațiile viitoare ne-a determinat să adoptăm încă de la înființare, în 1994, sloganul Antares Group „Privește cu încredere în viitor!” care este foarte reprezentativ pentru misiunea noastră ce presupune asumarea permanentă și concentrarea pe identificarea și construirea unei afaceri care să cuprindă o componentă semnificativă de responsabilitate socială. Așa s-a născut proiectul în domeniul mobilității verzi.
Temelia acestui proiect a fost pusă în anul 2015, prin construirea de către firma Denisson Energy, firma membră a grupului Antares, a primei stații de gaz natural comprimat (CNG) din România, la Râmnicu Vâlcea și prin achiziționarea de către firma Antares Transport, firmă de asemenea membră a grupului Antares, a primelor 20 de minibusuri Iveco pentru transportul persoanelor pe CNG din România.
A urmat în anul 2017 proiectul CNG România, proiect co-finanțat de Comisia Europeană prin programul Connecting Europe Facility (CEF), care constă în construirea și operarea unei rețele de 9 stații publice de CNG/BioCNG, în regim self-service, în principalele orașe din România situate de-a lungul coridorului TEN-T (Arad, Timișoara, Deva, Sibiu, Pitești, București, Constanța, Craiova și Drobeta-Turnu Severin). În momentul de față suntem în etapa finalizării construcției ultimelor stații și punerii în funcțiune a celor finalizate. Stațiile vor fi operaționale în toamna acestui an și vor funcționa în regim self-service 24/7, ceea ce va oferi o bună predictibilitate pieței.
Totodată, ca parte a unui program de dezvoltare durabilă bazat pe încurajarea utilizării combustibililor alternativi, în linie cu obiectivele de decarbonizare asumate de Uniunea Europeană și de România privind reducerea în sectorul transporturilor a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor factori poluanți cu impact asupra sănătății populației, dezvoltăm noi linii de business care vor contribui la deschiderea pieței prin achiziționarea de autovehicule noi pe CNG/BioCNG și promovarea conversiei pe CNG și biometan (BioCNG) a autovehiculelor.
Astfel, Antares Motors, firma membră a grupului Antares, singura firma autorizată din România pentru instalarea kit-urilor de conversie pe CNG/BioCNG, mentenanță, revizii și reparații ale instalațiilor de CNG/BioCNG, a demarat procesul de conversie pe CNG a autovehiculelor. Capacitatea existentă de conversie la Râmnicu Vâlcea de 100 de mașini/zi urmează a fi extinsă, în funcție de evoluția pieței, prin deschiderea de noi centre de conversie proprii în marile orașe. Kit-ul de conversie CNG/BioCNG pe care îl utilizăm și care a fost instalat cu succes pe autoturisme Dacia a primit recent omologarea europeană E3*115R-00 7863. Această omologare, recunoscută la nivelul tuturor instituțiilor europene inclusiv ministerele care guvernează problemele de mediu din statele Uniunii Europene, consemnează o reducere a emisiilor de CO2 de cca 23,5% (de la 120,97 g/km în varianta pe benzină la 98,03 g/km în varianta pe CNG/BioCNG).
În același timp, Antares Transport, firma membră a grupului Antares, a lansat o linie nouă de business prin achiziționarea de autovehicule noi Dacia Logan și Sandero pe benzină, care sunt convertite pe CNG/BioCNG și intră pe piață transportului alternativ de tip ride-sharing (Bolt/Uber). Planul de dezvoltare se bazează pe extinderea acestei inițiative în toate orașele în care sunt stații CNG/BioCNG, ținta fiind să ajungem la o flotă de 1.000 mașini până în 2030.
Din experiența de până acum, funcționarea pe CNG a mașinilor are un comportament impecabil, performanțele fiind similare cu benzină, aducând în plus beneficii semnificative atât din punctul de vedere al emisiilor pe CO2 cât și al eficienței economice date de consumul de carburant mai mic.
În continuarea inițiativei din 2015, când Antares Transport a achiziționat 20 de minibusuri pentru transport călători, care în perioada de până acum au parcurs peste 2 milioane de km, salvând prin comparație cu vehiculele similare pe motorină peste 2.000 tone CO2, echivalentul absorbției de CO2 a 100.000 de copaci, am lansat recent un proiect constând în dezvoltarea unui minibus de transport persoane pe CNG/BioCNG având capacitate de transport și autonomie considerabil mai mari, care credem că va revoluționa piața transportului de călători prin avantajele oferite față de soluțiile clasice actuale. Prototipul va fi prezentat la evenimentul BusWorld de la Bruxelles în această toamnă și apoi la evenimentele de profil din România.
Ce fonduri europene ați accesat? Ce ar trebui să facă guvernul României pentru a accelera absorbția de fonduri europene?
Denisson Energy a beneficiat de o finanțare nerambursabilă de la Comisia Europeană, prin programul CEF, în valoare de 4,4 milioane euro, pentru proiectul CNG România. Antares Transport a beneficiat de o finanțare nerambursabilă de la Ministerul Energiei în valoare de 0,085 milioane euro prin programul ElectricUp, iar Antares Motors – de 0,055 milioane euro, tot prin programul ElectricUp.
În cazul combustibililor alternativi, măsurile pe care considerăm că guvernul ar trebui să le ia pentru accelerarea absorbției ar fi legate de o evaluare obiectivă și găsirea de soluții viabile pentru atingerea țintelor de reducere a emisiilor de CO2, având în vedere că se observă o tendința de a limita tehnologiile prin care se poate realiza acest lucru prin susținerea excesivă a vehiculelor electrice neluând în considerare faptul că sunt și alți combustibili alternativi, precum CNG, care sunt mult mai maturi, mai viabili și mai eficienți din punctul de vedere al ritmului de implementare.
Pe de altă parte, considerăm că se impune accelerarea procesului de autorizare, iar procesul de evaluare a aplicațiilor pentru fonduri europene ar trebui simplificat, replicând din modele altor țări în care funcționează cu succes.
Care sunt principalele bariere în calea dezvoltării proiectelor GNC în România? Ce se poate face?
Sunt mai multe bariere în calea dezvoltării proiectelor CNG în România, de la cele de ordin birocratic aferente procesului de autorizare, care este unul foarte lung și care se află în controlul aparatului administrativ și până la cele ce țin de condițiile de piață și asupra cărora doar indirect se poate exercita influență (competitivitatea pieței de gaz inclusiv a produselor, programe de stimulare a consumurilor, etc). Cel mai important, dacă ne uităm la viitor, este, din punctul meu de vedere, să găsim metode de stimulare a biometanului, necesar în asigurarea fezabilității economice a unor astfel de proiecte, care pot aduce beneficii majore economice și de mediu.
La fel de important, pentru crearea cererii și atingerea unei mase critice necesare impulsionării investițiilor în domeniu, aș aminti despre necesitatea acordării de stimulente financiare (subvenții, avantaje fiscal, etc) celor care folosesc acest tip de carburant, cel mai la îndemână exemplu fiind subvențiile de la fondul de mediu, care se pot aloca într-un algoritm care să urmărească proporțional reducerea emisiilor de CO2 raportat la facilitățile acordate vehiculelor electrice. Dacă acceptăm realitatea, este evident că motoarele termice vor fi prezente mult timp de acum încolo, iar stimularea utilizării vehiculelor cu emisii reduse de CO2 va avea un impact benefic imediat.
Trecerea la utilizarea exclusivă a vehiculelor cu emisii zero din surse de energie regenerabilă este un proces de durată și nu este deloc ușoară. Nu putem să ignorăm asta și dacă vrem să fie făcută adecvat trebuie să ne uităm realist la plusurile și minusurile fiecărei tehnologii și să acționăm în consecință.
Cum vedeți dezvoltarea sectorului bazat pe hidrogen în România?
Hidrogenul este, după opinia multora, carburantul viitorului. Însă deocamdată este greu să vorbim despre o piață a hidrogenului. Sunt doar încercări, teste, tentative uneori încurajatoare, alteori dezamăgitoare, așa numitele proof of concept. Din punctul meu de vedere va mai dura însă mulți ani până când hidrogenul se va impune ca tehnologie dominantă în piață carburanților, iar fezabilitatea economică a unor astfel de proiecte este departe de a fi una care să le facă atractive.
Cum vedeți, din punct de vedere personal, evoluția economică a României în următoarea perioadă? Cum vedeți anul energetic 2023?
Cred că ne aflăm într-un context strict conjunctural și speculativ. Faptul că s-au succedat și s-au suprapus criza sanitară, criza economică și războiul din Ucraina a determinat o dereglare majoră a normalității, luând prin surprindere spectrul politic, care s-a dovedit a fi incapabil sau nepregătit să-i facă față și să gestioneze adecvat vulnerabilitățile.
Cred că mai dura până când vom ajunge la o normalizare a situației, iar o revenire la prețuri comparabile cu cele de dinaintea izbucnirii războiului este puțin probabilă, însă trendul va continuă să fie descrescător și destul de instabil până când războiul se va sfârși și vor fi reluate livrările de gaz din Rusia către Europa, sau vor apărea alte opțiuni cu adevărat fezabile.
De asemenea, prețul certificatelor de CO2, un alt factor care a contribuit masiv la creșterea prețului energiei, va rămâne probabil ridicat, însă consider că pe fondul creșterii și diversificării capacităților de producție lucrurile se vor normaliza. Cât va dura până atunci rămâne de văzut.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din iunie 2023 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
