Petrotel LUKOIL anunță noi investiții în rafinăria de la Ploiești, peste 30 de milioane de dolari până în 2020, pentru îmbunătățirea performanțelor de mediu. Sunt alocate 7 milioane pentru modernizarea instalației de cocsare și aproape 26 de milioane pentru construcția unui nou complex de recuperare a sulfului, care va permite reducerea la zero a emisiilor accidentale de oxizi de sulf.
După decenii de pierderi financiare, rafinăria a raportat profituri cumulate de 314 milioane de lei în 2015-2016 și va avea profit, încă o dată, în 2017. Cifra de afaceri anuală se menține dincolo de 4 miliarde de lei, în vreme ce numărul de angajați continuă să se reducă, de la 556, în 2011, la 426, în 2016. Investițiile în modernizare, în principal echipamentele noi și sistemele de automatizare, au crescut profitabilitatea, dar au redus necesarul de salariați. “Avem în jur de 450 de salariați ai rafinăriei, iar pe platforma de la Ploiești lucrează circa 1.200 de oameni, în celelalte companii din grup și pentru firmele care asigură servicii pentru complexul de rafinare”, explică oficialii Petrotel LUKOIL. Un exemplu este Fireproof Team SRL, care asigură serviciile de prevenție și intervenție în caz de incendiu, cu circa 100 de pompieri angajați.
300 de milioane de dolari investiți în producția de energie
Un alt exemplu este divizia energetică a LUKOIL în România, care angajează direct circa 135 de oameni și peste 500 la firme partenere.
LUKOIL a investit în România, în domeniul generării, aproximativ 300 de milioane de dolari, din care circa 200 de milioane doar la Ploiești, pentru retehnologizarea CET și construcția unui parc fotovoltaic. “Investițiile în surse regenerabile de energie au permis reducerea anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 220.000 de tone de CO2”, afirmă Alexander Fedorov, director general al LUKOIL Energy & Gas România. La fel de important, investițiile de pe platforma de la Ploiești au permis creșterea rentabilității rafinăriei, prin utilizarea terenului industrial pentru construcția parcului fotovoltaic, dar și prin folosirea cocsului rezultat din procesul de rafinare drept combustibil pentru centrala termoelectrică în cogenerare.
Pus în funcțiune în 2011, noul CET folosește o tehnologie pe bază de cazan cu pat fluidizat circulant care poate arde aproape orice tip de combustibil și asigură necesarul de energie termică al rafinăriei. Mai mult, producția de electricitate permite optimizarea financiară a achizițiilor de energie electrică.
Circa 60% din produsele petroliere realizate în cadrul rafinăriei sunt vândute pe piaţa internă, restul fiind exportate în regiune. “Anul trecut, am procesat 2,4 milioane de tone de țiței, faţă de 2,7 milioane de tone, în 2016, în contextul în care rafinăria a fost oprită timp o lună pentru revizii. În 2017, vom reveni la 2,7 milioane de tone de petrol”, a declarat Dan Dănulescu, inginer-şef şi membru al directoratului Petrotel LUKOIL.
Obiective: optimizarea afacerii și protecția mediului
Întregul sector de rafinare, la fel ca întreaga industrie energetică, se află în plin proces de transformare, a declarat Andrey Bogdanov, preşedintele directoratului şi directorul general executiv al Petrotel LUKOIL. “Tendinţa este să ne dezvoltăm în continuare. Vom continua să ne facem treaba și să ne pregătim pentru ceea ce ne va aduce viitorul”, a mai spus, referindu-se la perspectiva următorilor ani, din care nu pot fi excluse nici avansul mașinilor electrice sau hibride, nici dezvoltarea soluțiilor de stocare a energiei.
Noile proiecte de investiţii sunt anunțate la câteva luni după ce un dosar disjuns din ancheta iniţiată în 2014 de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a fost clasat. În urmă cu trei ani managementul Petrotel LUKOIL a fost acuzat de un prejudiciu de 1,7 miliarde de dolari din evaziune fiscală şi spălare de bani. Între timp, toate măsurile asiguratorii au fost ridicate. “Judecata continuă, dar în mod clar toate acuzaţiile sunt neîntemeiate şi nu reflectă realitatea”, a mai spus Bogdanov.
150 de milioane de dolari în 20 de ani
Petrotel S.A. a fost preluată de Grupul LUKOIL în anul 1998. Cu o istorie de aproape 100 de ani, instalațiile rafinăriei erau în general uzate moral și nu corespundeau legislației de mediu. Până în 2005 s-au investit în lucrări de protecția mediului aproximativ 11 milioane de dolari, cu un efect de reducere a emisiilor de dioxid de sulf cu aproximativ 35% și a celor de compuși organici volatili cu aproximativ 20%.
În 2007, rafinăria a primit autorizația integrată de mediu, iar în 2008 a lansat planul de acțiune pentru conformarea la cerințele naționale și europene, cu un volum total de investiții de 120 de milioane de dolari.
Finalizarea fiecărui proiect investițional a condus la îmbunătățirea semnificativă a factorilor de mediu și în special a calității aerului:
- 2011 – implementarea sistemului de ardere “LowNox” a redus emisiile de oxizi de azot la coșurile cuptoarelor tehnologice cu aproximativ 70%, iar concentrația de pulberi a scăzut de aproximativ 8 ori
- 2012 – finalizarea instalației de spălare a gazelor de rafinărie a redus de 90 de ori concentrația dioxidului de sulf în gazele evacuate în atmosferă
- 2015 – punerea în funcțiune a instalației de spălare a gazelor arse de la complexul de cracare catalitică a avut ca efect reducerea de 30 de ori a emisiilor de oxizi de sulf și de 15 ori a celor de pulberi
Grupul LUKOIL mai este prezent în România în sectorul de distribuție a carburanților prin LUKOIL România, cu peste 300 de stații de alimentare, în explorare și producție offshore, prin LUKOIL Overseas, precum și în producția și distribuția de lubrifianți, prin LUKOIL Lubricants.