E.ON România a prezentat astăzi bilanțul celor 10 ani de prezență a companiei pe piața de energie locală, rezultatele anului 2014, precum şi planurile şi obiectivele pentru anul în curs. A fost un deceniu în care compania şi-a consolidat activitatea şi s-a menţinut un jucător important pe piaţa de energie.

Pe scurt, în câteva cifre, prezenţa E.ON a însemnat investiţii totale în Romania de aproximativ 1,3 miliarde de euro, în principal pentru modernizarea şi reabilitarea reţelelor de gaze naturale şi electricitate. În intervalul menţionat, reţeaua de gaze naturale a fost modernizată (înlocuire conducte şi protecţie catodică) pe o lungime de aproape 6.350 de kilometri şi a fost extinsă pe o lungime de circa 1.250 de kilometri. În ce priveşte reţeaua de energie electrică, aceasta a fost modernizată şi reabilitată pe o lungime de circa 2.700 kilometri, extinsă pe o lungime de peste 1.100 de kilometri pentru racordarea de noi consumatori, iar 2.550 de posturi de transformare au fost înlocuite sau modernizate.

În același timp, E.ON România a contribuit la bugetul statului cu circa 1,4 miliarde de euro sub formă de taxe şi impozite. Totodată, implicarea companiei în proiecte de responsabilitate socială a însemnat susţinerea cu peste 7,8 milioane de euro a numeroase proiecte dedicate comunităţilor în care E.ON România îşi desfăşoară activitatea, numărul total al beneficiarilor acestor iniţiative ridicându-se la aproximativ 235.000.

Frank Hajdinjak, director general E.ON România, a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări.

Vă rugăm să ne dați câteva detalii despre proiecte specifice pe care sunteţi pe cale să le finalizaţi în viitorul apropiat pe piaţa românească.

Cei 10 ani de activitate în România, ne plasează, prin realizările și progreselor obţinute aici, printre cele mai importante Unități Regionale din cadrul Grupului E.ON, alături de Germania, Marea Britanie, Suedia şi Cehia.

De la 1 ianuarie şi-a început activitatea E.ON Distribuţie România, companie rezultată din fuziunea companiilor de distribuţie de gaze naturale şi electricitate. Prin aceasta dorim să oferim clienţilor o singură interfaţă, să creştem calitatea serviciilor oferite pe piaţă, să obținem o gestionare optimă a activelor şi o eficientizare a costurilor comune.

Reţelele de distribuţie necesită în continuare investiţii masive, pentru că încă din 2005, când le-am preluat de la stat, acestea aveau un grad de uzură avansat.

În 2014 am investit aproximativ 420 milioane de lei (94 de milioane de euro), aceasta fiind cea mai mare sumă alocată în acest scop în ultimii ani, în principal în modernizarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice.

Pentru acest an am bugetat investiţii de aproape 400 de milioane de lei (90 de milioane de euro), sume ce vor fi alocate, de asemenea, prioritar către proiectele de modernizare a reţelelor. Investiţiile în reţele dau rezultate în timp, iar acestea rămân esențiale pentru îmbunătăţirea serviciilor cât şi pentru securitatea alimentării cu gaze naturale şi electricitate a consumatorilor.

Care sunt așteptările curente ale Grupului E.ON în ceea ce privește România? Sunt mai degrabă legate de KPI financiar (profitabilitate, venituri etc), de cota de piață și de expunere sau altele?

Aşteptările noastre sunt legate în primul rând de asigurarea unui climat politic şi economic stabil, care să confere încredere şi să permită întocmirea de proiecţii pe termen mediu şi lung. Rentabilitatea afacerilor în energie trebuie să reflecte condiţiile reale economice, pentru ca operatorii de pe piaţă să poată să asigure un ritm susţinut al investiţiilor şi să se dezvolte.

De la începutul acestui an, Rata reglementată a rentabilităţii (RRR) aplicată la stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice a fost ajustată de ANRE la 7,7%. Această modificare va determina o reducere cu 12% a rentabilităţii financiare a companiilor din sectorul energetic, care pentru a se menţine în limitele unor parametri financiari de echilibru ar putea fi nevoite să recurgă la unele corecţii ale planurilor de investiţii.

Subliniez din nou necesitatea ca instituţiile statului să iniţieze consultări cu mediul de afaceri ori de câte ori au în vedere promovarea de proiecte legislative sau de reglementări aplicabile sectorului energetic, pentru a se evita eventualele efecte nedorite şi a se identifica cele mai bune soluţii de aplicare a acestora.

Și, la final, o notă mai personală, care este cel mai supărător și cel mai încurajator factor/element cu care v-aţi confruntat pe parcursul activităţii desfăşurate din România?

Cele mai descurajatoare elemente au fost instabilitatea legislativă, introducerea de taxe peste noapte, schimbarea reglementărilor cu impact asupra mediului de afaceri fără o minimă consultare, introducerea unor reglementări fără studii de impact, fără o fundamentare riguroasă.

Cu toate acestea, nicio piaţă nu este perfectă şi dacă ne uităm unde eram acum zece ani şi unde suntem acum progresele sunt indiscutabile.

România a devenit din ce în ce mai ofertantă, mediul de afaceri este sensibil mai bun iar investiţiile încep să-şi arate roadele, în sensul îmbunătățirii indicatorilor privind calitatea serviciilor. Progresele realizate pas cu pas, an de an, ne-au motivat să perseverăm şi pot să spun că a fost o decizie bună să investim în România. Sper ca lucrurile să continue în ansamblu lor pe un trend pozitiv pentru că România are potenţialul de deveni mult mai atractivă pentru investitori decât este în prezent.